Botoșaniul este o perlă puțin descoperită a turismului românesc, fiind o destinație ideală pentru cei care doresc să se bucure de natura sălbatică, de călătorii spirituale aparte.
Deși Botoșaniul este un județ care cu greu poate fi descris în doar câteva cuvinte, datorită complexității sale, istorice, geografice și etnice, caracteristica sa principală o reprezintă suprafața fantastică de luciu de apă.
Puțini s-ar fi așteptat ca un județ atât de nordic să fie pe locul doi la nivel național ca suprafață a luciului de apă, după Tulcea. Practic, județul Botoșani este o adevărată împărăție a apelor, cu peste 3.600 de hectare de luciu de apă.
Cele mai importante în rețeaua hidrografică sunt cele două râuri de mari dimensiuni, Prutul și Siretul, dar și cele peste 150 de iazuri ale județului. Toată această rețea hidrografică este un adevărat rai al pescarilor, asta și pentru că mereu a existat o preocupare pentru popularea iazurilor cu pește, o bază a alimentației localnicilor.
Majoritatea iazurilor sunt proprietate privată, dar cele mai multe, contra unei taxe, sunt deschise pescarilor. Unele sunt amenajate ca în Occident, cu umbreluțe de stuf, mici golfuri în care pescarii pot găsi momente de liniște și tot felul de amenajări, de la locuri de campat și până la mici terase de petrecere a timpului liber. Există și o categorie de iazuri sălbatice, preferate de pescarii care doresc o conectare cu natura și impresia totală de pescuit tradițional, scrie adevarul.ro.
O parte a acestor iazuri au și o tradiție aparte, un adevărat blazon. De exemplu, iazurile de la Hănești și Sulița care au fost amenajate tocmai din timpul lui Ștefan cel Mare, pentru a alimenta mănăstirile din zonă, dar și curțile boierești. De altfel, toate aceste iazuri au și o faimă cât se poate de justificată: sunt pline cu pește de toate felurile. Reprezentanții Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Botoșani (AJVPS ) mărturisesc mai în glumă, mai în serios, că din apele Botoșaniului mai lipsesc doar rechinii și balenele.
Cosmin Humelnicu, șeful AJVPS Botoșani
„Avem toate tipurile de pește, mai puțin sturioni, rechini și balene. Începând de la caras, crap, ten, avat și până la somn şalău, ştiucă“
De altfel, pe marile iazuri ale Botoșaniului, precum Rogojești sau Negreni, au loc competiții importante de pescuit, la care participă pescari din toată țara.
Cosmin Humelnicu, șeful AJVPS Botoșani
„La Botoşani, pescuitul are o tradiţie neîntreruptă de secole. Aici vin pescari din toate judeţele învecinate, avem în jur de 6.000 de pescari înscrişi. Sunt locuri minunate, inclusiv cu capturi-record“
Pescuitul la Prut, unul dintre cele mai mari râuri din România, oferă o experiență aparte, chiar și celor care folosesc pescuitul doar ca pretext pentru o evadare în natură. Malurile acestui râu care desparte România de Republica Moldova și Ucraina are în județul Botoșani un farmec aparte. Malurile sale reprezintă o lume idilică, o luncă populată cu păsări ca în Delta Dunării, căprioare și iepuri sălbatici.
Pescarii vin să stea la cort, uneori mai mult pentru a trăi nopțile pline de miresme și triluri de pe malurile Prutului, decât să prindă pește.
Alex, un pescar amator din Botoșani
„La Prut este o senzație aparte. O senzație de libertate, liniște, regăsire. Acolo nu mergi doar pentru pește. Mergi pentru liniște – acea liniște care te vindecă. La Prut se merge doar la cort, nici nu sunt locații de cazare. Dar statul la cort completează experiența. Ieși la răsărit, dai la pește, te relaxezi și te bucuri de natură“
Lipsa locurilor de cazare este, în schimb, cumva atenuată de faptul că distanțele sunt în general scurte. De exemplu, oricine se poate caza la hotelurile și pensiunile care se găsesc din belșug în municipiul Botoșani.
În județul Botoșani se află adevărate mări ale nordului, lacuri antropice de mari dimensiuni, deosebit de spectaculoase.
Două dintre acestea sunt efectiv de neratat: iazul de la Dracșani, comuna Sulița, și lacul de acumulare de la Stânca-Costești, lângă orașul Ștefănești. Iazul de la Dracșani, al doilea ca mărime din Moldova, are o legendă fabuloasă și se spune că a fost amenajat la ordinele lui Ștefan cel Mare. Are opt kilometri pătrați și este efectiv o mare în miniatură – nu lipsesc nici valurile și briza specifică.
Este bogat în pește și a devenit o adevărată rezervație naturală cu sute de specii de păsări. În zonă se află și facilități turistice, printre care și un restaurant-pensiune.
Lacul de acumulare de la Stânca-Costești are o suprafață de 59 de kilometri pătrați și a luat naștere prin construirea barajului de pe Prut, între România și Basarabia în anii ’70. Faimosul baraj pentru a cărui construcție Ceaușescu a dat 60 de tone de aur este de asemenea un obiectiv turistic de neratat.
Lacul a devenit un adevărat paradis acvi-faunistic, care adăpostește sute de specii de păsări, inclusiv rarități, pe care ornitologi din toată Europa vin să le observe.
„Litoralul lacului de acumulare a acumulat nisip fin și a devenit o variantă tot mai căutată pentru litoralul românesc.Mii de turiști vin anual, mai ales din Republica Moldova și județele din nordul țării, pe plajele de la Stânca-Costești pentru a se bălăci și distra, exact ca la mare.
În zonă a fost deja amenajată o terasă, dar și umbrele din stuf. Au fost organizate chiar și concerte. În apele marelui lac de acumulare de la Stânca, legendele pescărești spun că se află adevărați monștri acvatici: somni de dimensiuni uriașe“, spune reprezentantul AJVPS.
Citește articolul integral AICI
(Foto: Agenția Națională pentru Arii Protejate Botoșani)
