Apropiații au avut în piept batiste și flori de nuntă
În jurul orei 12.00 un preot din comună a sosit la casa părintească şi a început ceremonia înmormântării. Familia a pregătit pomenii ca pentru o înmormântare normală, câţiva băieţi mai apropiaţi au avut în piept batiste şi flori de nuntă. Când sicriul a fost scos din casă, la zgomotul sticlei sparte, cei dragi au izbucnit în plâns, semn că Andrei nu se va mai întoarce în casa sa. Clopotele bisericii au răsunat, iar familia a împărţit pomenii. Câţiva colegi de clasă de la seminar au purtat sicriul băiatului până la maşină. Mulţime de tineri au ieşit înainte cu coroane care aveau mesaje pentru Andrei, iar o fată care a purtat mereu fotografia lui Andrei, care părea că deschide drumul spre eternitate.
Andrei a avut o slujbă frumoasă
Din stradă cortegiul funerar a plecat în sunetul claxoanelor de maşini ca la nuntă. Ritualul înmormântării a fost unul normal cu opriri, rugăciuni şi pomenii până la groapa din cimitir, care simbolizează „Vămile văzduhului”.
Lumea din comună a aşteptat la porţile caselor trecerea convoiului îndoliat. Drumul plin de curbe scurte nu dezvăluia lungimea cortegiului şi a mulţimii de oameni prezenţi la înmormântare. Andrei a avut o slujbă frumoasă, cu mulţi apropiaţi care i-au plâns la căpătâi. Chiar şi crucea de la mormânt a fost personalizată după dorinţa lui. A purtat o eşarfă roşie la la gât după cum şi-a dorit şi chipul rece parcă zâmbea.
Niciun preot de la liceul teologic la care a învăţat nu a fost prezent la înmormântare, iar lumea era curioasă să afle cum de au lipsit. Învăţătura creştină nu aprobă sinuciderea şi probabil acesta a fost motivul pentru care dascălii nu au participat la ceremonie.
Pe marginea drumului mama își striga disperarea
Sicriul lui Andrei a fost condus în lăcaşul de cult unde a slujit o perioadă, iar pentru sufletul său s-au rugat zeci de persoane. În drum spre cimitir, în ultimile clipe mama sa nu s-a dezlipit o clipă de chipul băiatului. Pe marginea gropii îl striga, încât cei din jur au fost cuprinşi de emoţie şi lacrimi. „
Iubitul mamei! Dragostea mea! Iubitul meu! Puiul meu!” se auzea necontenit până când sicriul a ajuns în mormânt.
În cuvântul către cei prezenţi la biserică, preotul a îndemnat tinerii să aibă grijă şi să fie mai responsabili de acest dar - viaţa, să nu judece şi să facă mult bine, pentru că acesta contează pe lumea cealaltă.
Mihaela AMARINE
[[galerie-foto]]
CITEȘTE:
ACUM: Zeci de tineri s-au adunat la Broscăuți pentru a-l conduce pe ultimul drum, pe Andrei – FOTOGALERIE
