Primii bani se vor acorda în acest an, Direcţia Agricolă Suceava fiind în curs de înregistrare a beneficiarilor, crescători de oi care au livrat în acest an lâna la centrul de achiziţie. Singurul centru care colectează lâna, pe care o trimite apoi beneficiarilor din Turcia, unde din ea se confecţionează saltele şi perne, se află la Fălticeni, în apropierea gării din localitate.

Lâna adunată la Fălticeni este recoltată în mare parte din zona Sucevei, dar şi din judeţele Neamţ, Botoşani, Vaslui. Cei din Suceava, care predau lâna de mai mult timp, sunt deja obişnuiţi să o depoziteze în spaţii închise, păstrând-o în condiţii bune, iar de când se dă ajutorul de minimis, oamenii au început să o adune într-un mod mai îngrijit. Chiar dacă cu tot cu acest ajutor de la Guvern preţul lânii ajunge la 1,5 lei/kg, oamenii sunt interesaţi de acest sprijin şi o adună pentru livrare.

Lâna achiziţionată trebuie livrată în anumite condiţii de calitate şi păstrare

Lâna colectată la centrul din Fălticeni este în principal lână de oaie ţurcană, doar de culoare albă, o lână grosieră care nu poate fi folosită în industria îmbrăcămintei. Condiţiile de colectare a lânii s-au schimbat destul de drastic în ultimii ani, clienţii externi având pretenţii de livrare doar a anumitor tipuri de lână şi în anumite condiţii de recoltare.

Lăcrămioara Râşniţă, cea care conduce centrul de colectare de la Fălticeni, unde de circa 6 ani se adună lâna din judeţ şi din zonele învecinate, a precizat:

”Până la criza din 2009 piaţa internaţională era altfel şi mergea la export toată lâna, de diferite calităţi şi culori. În ultimii ani a început însă să meargă mai mult calitatea şi doar lâna albă. Când e vorba de lână de calitatea a doua, noi o depozităm şi clienţii o iau undeva spre iarnă. În Turcia, care este principalul cumpărător de lână de pe piaţa românească, această lână este bine clătită, apoi spălată, tratată pe rând cu două soluţii până când este albită, pentru a fi folosită la saltele în zonele rurale ale ţării. Noi nu colectăm lână din soiurile merinos sau ţigaie, care în primul rând nu cresc în zona noastră, iar în al doilea rând conţin fire de calitate, folosite în industria textilă. În acelaşi timp lâna noastră este mai puţin căutată decât cea din zona Sibiului, unde lâna are firul mai bun. Principala condiţie este ca lâna să nu fie udă, pentru că la depozitare în saci lâna udă mucegăieşte şi se lipeşte, din cauza faptului că ea absoarbe umiditate. Calitatea întâi prevede ca lâna după ce e tunsă de pe oaie să se ţină cojoc, laolaltă, pentru că după ce se desface în bucăţi nu mai rămâne în aceeaşi clasă de calitate şi nu are cerere.”

Ajutorul de minimis a crescut volumul de achiziţii în centrul de la Fălticeni

Lâna este colectată la Fălticeni cu ajutorul maşinii centrului, care merge în teren la achiziţii, sau este adusă direct de crescători la sediul centrului, situat în apropierea Gării Fălticeni. La depozit lâna este plătită cu 70 de bani/kg, iar pe teren pentru kilogramul de lână crescătorii primesc 50 de bani/kg, informează Monitorul de Suceava. La acest preţ se adaugă 1 leu plătit de Guvern, ajutorul de minimis plătit prin intermediul Direcţiei Agricole Suceava.

Guvernul are în plan finalizarea achiziţiei lânii până la sfârşitul lunii august, centralizarea urmând a fi făcută în luna septembrie. Achiziţia însă s-a făcut anevoios în cele 20 de centre din ţară, pentru că distanţele sunt mari între stâne şi mai mult de 4-5 tone de lână e greu de achiziţionat într-o zi. În acesta an, din cauza ploilor şi a imposibilităţii de a ajunge la stâne, s-a achiziţionat mai puţină lână decât anul trecut, cantitatea adunată în centrul din Fălticeni fiind în jur de 150 de tone. 

O fabrică de prelucrare a lânii pentru izolaţii, un proiect care îşi aşteaptă finanţarea

Ideea folosirii lânii de oaie pentru producerea materialelor de izolaţie a venit din vestul Europei în ultimii ani, iar administratorul societăţii comerciale care patronează centrul de achiziţie de la Fălticeni crede că ideea poate fi implementată şi la noi. Lâna pentru industria textilă se prelucrează foarte puţin astăzi în România, aşa că singurul mod de a îngloba şi prelucra toată această lână rămâne în cadrul industriei materialelor de construcţie, unde lâna poate fi folosită ca material izolator.

Lăcrămioara Râşniţă a relatat despre intenţiile sale:

”Caracteristicile izolaţiei din lână sunt că nu absoarbe umiditatea, nu intră apa în ea şi nu arde, fiind considerat un material ignifug.Lâna trebuie spălată şi tratată, pentru aceste faze de lucru fiind necesară o staţie de epurare pentru a nu afecta mediul. Apoi ea se scarmănă cu un utilaj special şi se presează pentru realizarea păturilor de izolaţie. În acest moment eu aştept finanţarea pe măsura 2.2, care ar urma să intre în luna octombrie şi cu care eu m-aş încadra la oraş, având două puncte de lucru. Vreau să fac o fabrică de izolaţie, asta îmi doresc. Am tot ce trebuie, proiectul este deja făcut, am sprijin din partea Direcţiei Agricole, mi-au spus ce utilaje am nevoie, fiind vorba de o investiţie de un milion şi jumătate de euro. Dacă aş reuşi să accesez fondurile, banca este deschisă să crediteze diferenţa de 20% pentru realizarea proiectului.”

Acest nou tip de izolaţie ar putea înlocui izolaţia din polistiren, desfacerea ei urmând a se face pe piaţa românească a materialelor de construcţie.