Exodul tinerilor cu studii superioare a atins cote alarmante, atrage atenţia Academia Română în "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani", publicată recent pe site-ul instituţiei. Tot mai mulți tineri botoșăneni dar și de peste tot din țară, ieșiți de pe băncile facultăților iau calea străinătații.
Pentru a scădea exodul creierelor, academicienii propun ca absolvenţii de facultate care au învăţat pe locuri bugetate să muncească în ţară pe o perioadă egală cu durata studiilor universitare subvenţionate de stat, iar în caz contrar, să restituie banii cheltuiţi de stat pentru pregătirea lor.
Academia Română a publicat recent a patra parte a "Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani", în care atrage atenţia asupra creşterii îngrijorătoare a numărului tinerilor cu studii superioare care emigrează şi propune scăderea exodului creierelor prin obligarea absolvenţilor de facultate care au studiat pe locuri subvenţionate de la buget să muncească în ţară pe o perioadă egală cu durata studiilor universitare, iar în caz contrar, să restituie banii cheltuiţi de stat pentru pregătirea lor.
"Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea ţării, credem că se impune ca orice absolvent de învăţământ superior, beneficiar al subvenţiei de la buget, să fie obligat să lucreze în ţară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenţionate, sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională", se arată în strategia de dezvoltare a sistemului de educaţie românesc în următorii 20 de ani, publicată de Academia Română.
Academia Română: Ne confruntăm cu un proces alarmant de migrare a tinerilor talentaţi. Cu cine continuăm să construim viitorul ţării?
Autorii strategiei de dezvoltare a sistemului de educaţie românesc în următorii 20 de ani mai spun că:
"din păcate, până la acest moment, educaţia, cercetarea ştiinţifică şi inovarea au avut susţinere total necorespunzătoare din partea factorilor de decizie, manifestată în fapt prin subfinanţare cronică, prin incoerenţă, fragmentare şi lipsă de viziune strategică, ceea ce a produs o reducere semnificativă a potenţialului de cercetare şi, nu în ultimul rând, a generat un proces alarmant de migrare a tinerilor talentaţi spre ţări dezvoltate în Europa şi SUA. Asemenea abordări, corelate cu declinul demografic, subminează grav baza evoluţiei societăţii româneşti. Numărul tinerilor cu studii superioare va fi tot mai redus, iar al celor care migrează este în creştere, prin urmare este îndreptăţită întrebarea: Cu cine continuăm să construim viitorul ţării?", explică autorii strategiei pentru educaţia românilor în următorii 20 de ani.
Peste 36.000 de medici, medici dentişti şi farmacişti au plecat din ţară din anul 2007 până acum, potrivit informaţiilor pe care ni le-a comunicat Ministerul Sănătăţii.
Academicienii semnalează necesitatea regândirii sistemului de finanţare a studenţilor, prin creşterea semnificativă a contribuţiei private la finanţarea studiilor. Ei atrag atenţia în raportul citat asupra necesităţii adaptării programelor de studii la cerinţele actuale şi viitoare ale pieţei muncii.
Printre soluţiile propuse de Academia Română pentru restructurarea sistemului de educaţie românesc în următorii 20 de ani se numără:
Crearea de consorţii universitare şi a unui mecanism legal de încurajare a companiilor să devină parteneri universitari şi să finanţeze educaţia.Creşterea atractivităţii profesiei didactice prin adoptarea următoarelor măsuri: locuinţe de serviciu pentru profesori, asigurări medicale speciale pentru profesori şi familiile lor, dar şi împrumuturi cu dobândă subvenţionată de stat pentru o serie de bunuri (carți, calculatoare).
Modificări legislative care să permită educaţia online, inclusiv home schooling'-ul; sistem de credite transferabile între unităţi educaţionale sau între anii de studiu; continuitatea traseelor educaţionale ale elevilor în cazul transferului de la un tip de educaţie la altul; Regândirea sistemului de elaborare a manualelor pentru ciclurile de învăţământ preuniversitar, corelată cu evoluţia tehnologiei digitale şi cu dezvoltarea infrastructurii pentru plaforme experimentale virtuale;
Creşterea atractivităţii învăţământului profesional orientat pe cerinţele economiei; Verificarea competenţelor şi abilităţilor dobândite de elevi după fiecare ciclu de şcolarizare, iar la colegiile selectate pentru învăţământ secundar superior, pe baza unui examen naţional;
Introducerea formelor specifice de educaţie pentru elevii cu ritm foarte accelerat sau foarte scăzut de evoluţie în învăţare, în şcoli specializate şi în centre pilot;Eliminarea abandonului şcolar prin integrarea tuturor copiilor, elevilor şi studenţilor în programe diferenţiate, atractive, cu asigurarea unor competenţe şi abilităţi relevante economic şi social la absolvirea fiecărui ciclu de învăţământ.
Printre autorii strategiei de dezvoltare a sistemului de educaţie românesc în următorii 20 de ani se numără academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, cea mai mare universitate din România, Daniel David, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai, preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, profesor asociat şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală. De asemenea, profesorul Florin Colceag şi Ecaterina Andronescu se numără printre autorii strategiei antemenţionate.(Sursa: Economica)
