Cristian Ionel Vişan şi complicii săi acuzaţi de contrabandă cu alcool au fost reţinuţi după ce traseul afacerii lor s-a intersectat într-un punct cu cel al “Lotului Amişculesei”. Ambele grupări se aprovizionau cu alcool etilic disimulat în produse neaccizabile de la aceeaşi fabrică din Baia Mare, SC Siromex Drinks SRL, iar din interceptările efectuate în dosarul lui Dumitru Amişculesei şi a fiilor săi la sfârşitul anului trecut a reieşit că şi “gruparea Vişan” foloseşte acelaşi furnizor.
“Ancheta a pornit dintr-o interceptare efectuată în dosarul 1097/P/2010 privindu-l pe Amişculesei Dumitru. Ulterior au fost disjunse cercetările faţă de Măricuţa Ioan şi Vişan Cristian. Pecând de la supravegherea operativă a celor doi, grupul s-a extins şi a fost documentată implicarea a aproximativ 10-12 persoane în activitatea de evaziune fiscală, bineînţeles, unii cu implicaţii mai mari, alţii cu implicaţii mai mici”, a declarat
Cristian Popovici, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani. 
Acesta a precizat însă că între grupările Amişculesei şi Vişan nu exista nici o relaţie comercială, singurul punct comun fiind societatea din Baia Mare. Reţeaua a fost destructurată în ciuda măsurilor de preacuaţie luate de membrii reţelei.
“Ei, ca să trimită bani pentru a cumpăra alcool de la Siromex, foloseau mandate poştale de la diferite oficii poştale, din mai multe judeţe şi cu nume diferite. Ăsta a fost şi norocul nostru, pentru că uneori trebuiau să spună şi numele sau, codificat, oficiul poştal. Bine, nu foloseau doar procedeul ăsta, mergeau şi plăteau şi în numerar acolo. Dar folosind procedeul ăsta noi am reuşit că cuantificăm pe o lună şi ceva circa 480 milioane de lei vechi folosiţi numai pentru achiziţionarea alcoolului”, a mai afirmat C
ristian Popovici.
Vişan riscă de la o pedeapsă administrativă, la închisoare pe 8 ani
Organele de a anchetă au trecut la identificarea averii membrilor reţelei în vederea sechestrării acestora. Vişan a mai avut o condamnare cu suspendare cu mai mulţi ani în urmă, însă ar putea totuşi să scape doar cu o pedeapsă administrativă. “
Pedeapsa mai mare este cea pentru infracţiune fiscală, avem închisoare de la doi la opt ani în situaţia aceasta. Rămâne pa baza probelor pe care le vom administra să dispunem trimiterea în judecată şi instanţa va hotărî. Având însă în vedere şi valoarea prejudiciului, potrivit dispoziţiilor articolului 10, în cazul în care va achita prejudiciul cauzat bugetului de stat , poate beneficia şi de o sancţiune cu caracter administrativ”, a mai spus
Cristian Popovici.
