Cum este posibil ca după 35 de ani de muncă să ajungi să încerci să trăiești cu o pensie de 860 de lei? Sau cât de normal este să contribui ani de zile la rând la sistemul de asigurări de sănătate și când te îmbolnăvești să fii nevoit să ajungi tot în sistemul privat?
Pe aceste considerente s-a ajuns în situația în care la Botoșani și probabil generalizat și în orașele mari, tot mai multe persoane refuză să mai plătească contribuțiile la sănătate sau cele sociale.
Banii care în trecut erau dați la stat, sunt strânși într-un cont pentru a putea fi utilizați la bătrânețe. Sau investiți în imobiliare care să fie la apusul vieții transformate în lichidități.
Se întâmplă preponderent în cazul botoșănenilor care administrează societăți, mici sau mari precum și a celor care au posibilitatea să-și achite singuri contribuțiile.
„Din discuțiile avute cu diverși administratori de firme și în special persoane din mediul privat am constatat că preferă să nu plătească asigurări sociale considerând că în apropierea pensiei își vor vinde afacerea , respectivii banii îi vor pune în bancă și vor trăi din acele venituri. Eu nu încurajez asta. Bugetarii nu au cum să facă așa ceva, mai ales funcționarii publici care prin statut nici nu au voie să presteze altă activitate sau să aibă alt contract de muncă”,
Cristina Anton, director executiv CJP
O neîncredere față de statul român o dezvoltă mai ales tinerii din noua generație care trăiesc după alte principii decât cele cunoscute de cei care s-au format în preajma revoluției.
Tinerii de astăzi stau cu chirie, preferă relații fără căsătorie și… nu au nevoie de pensii.
„Mulți tineri, majoritatea din IT spun că preferă să nu plătească la stat pentru că au veniturile lor, se dezvoltă altfel, mai ales freelancer-ii, ca și cum pentru ei timpul va sta în loc și nu vor ajunge la vârsta pensionării. Vreau să le reamintesc că lucrurile nu vor sta întotdeauna așa și vine o vreme când nu mai poți munci
Cristina Anton, director executiv CJP
Dacă există deja un fenomen sau sunt cazuri izolate, nu se poate ști.
Nici o instituție nu deține vreo statistică a persoanelor care refuză să plătească la stat contribuțiile sociale.
Totuși, actualul Guvern a promis dublarea pensiilor până în anul 2024.
„Toate guvernele care s-au perindat, au mai dat bonificații pentru condiții grele de muncă prin încadrare în grupe. În contextul de astăzi tinerii au o deschidere mult mai mare spre străinătate, este un lucru bun cu precizarea că munca trebuie desfășurată cu forme legale deoarece va conta la acordarea unei pensii”,
Cristina Anton, director executiv CJP
Cea mai scăzută pensie medie din România se încasează în judeţul Botoşani, de 860 lei, iar cea mai mare în sectorul I al Capitalei – 1.581 lei.
Pensiile medii din 26 de judeţe sunt puţin peste 1.000 de lei (valoarea punctului de pensie), dar în cazul altor 15 judeţe, între care Botoşani, Suceava, Giurgiu, Vaslui, Vrancea, Olt, Ialomiţa, Buzău, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Călăraşi şi Arad -, sumele reprezentând pensia medie pe judeţ sunt sub valoarea punctului de pensie, fiind situate între 860 şi 977 de lei.
În Botoşani trăiesc 78.341 de pensionari.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL:
