Biserica din satul copilăriei lui Eminescu a fost prezentată timp de câteva decenii drept unicat la nivel mondial, datorită sfinţilor care ar fi fost pictaţi cu aureole negre în semn de doliu pentru poet. Specialiştii au dovedit însă că totul este doar un mit propagat eronat.
Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“ din satul Ipoteşti, localitatea în care a copilărit poetul Mihai Eminescu, este considerată de câteva decenii unicat la nivel mondial.
Motivul îl constituie sfinţii pictaţi pe pereţii lăcaşului de cult, care au aureolele negre. Biserica, ridicată în 1938 la iniţiativa istoricului Nicolae Iorga, se află acum în centrul Memorialului Ipoteşti şi este vizitată anual de mii de turişti. Ghizii le spun vizitatorilor că figurile bisericeşti ar fi fost înfăţişate astfel de către un pictor pe nume Remus Troteanu în semn de doliu pentru trecerea în nefiinţă a poetului. Ar fi vorba despre o simbolistică nemaiîntâlnită în lumea creştină.
În urmă cu aproximativ două săptămâni, preotul paroh a început reabilitarea bisericii din Ipoteşti. Muncitorii antamaţi să injecteze beton în fisurile din zidărie au spart cu ciocanul o parte din pictură, afectând inclusiv sfinţii cu aureole negre. A izbucnit un scandal mediatic, iar autorităţile judeţene s-au autosesizat.
Reacţiile chimice care „au adăugat“ negrul Oficialii Direcţiei de Cultură din Botoşani a cerut, printre altele, părerea unui specialist în privinţa picturii din interiorul bisericii. La sfârşitul săptămânii trecute, Cecilia Carmen Solomonea, expert restaurator şi membru al Comisiei Naţionale de Componente Artistice, a cercetat aureolele negre ale sfinţilor. Conform expertizei, a rezultat că istoria mediatizată până acum poate fi încadrată la categoria „mit“.
Expertul a concluzionat că aureolele ar fi trebuit să fie cât se poate de banale, adică aurii. Din cauza războiului, pictorul n-a mai apucat să finalizeze pictura conform procedurilor, care ar fi presupus aplicarea unor foiţe de aur în spaţiul destinat aureolelor. Culoarea neagră, spun specialiştii, a rezultat dintr-o serie de reacţii chimice produse pe porţiunile de zid rămase neacoperite.
„S-a demonstrat că acele aureole negre au ajuns aşa în urma unui proces de transformare chimică a culorilor folosite în pictură. Este vorba de culori tempera care, datorită condiţiilor de umiditate şi a lumânărilor arse în biserică, dar şi a altor evenimente, au căpătat culoarea neagră. Nu a fost ceva intenţionat. A venit războiul şi pur şi simplu nu a mai fost pusă aceea foiţă de aur“
a pus Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură Botoşani pentru Adevărul
Se presupune că şi soldaţii ruşi au pus umărul la schimbarea culorii aureolelor sfinţilor. Mai precis, în 1945, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, soldaţii ruşi aflaţi în ofensivă s-au adăpostit în biserică, au făcut focul şi au tras şi câteva cartuşe în pereţi. „Mulţi turişti veneau pentru pictură“ Vestea că aureolele sunt de fapt un accident nu le-a picat bine reprezentanţilor Memorialului Ipoteşti.
„Normal că ne afectează. Mulţi turişti veneau şi pentru această pictură la Ipoteşti. Aşteptăm să vedem ce se va întâmpla“
spune Ala Sainenco, directorul Memorialului Ipoteşti.
Lucrările de reabilitare au fost oprite la biserica din Ipoteşti şi va fi chemat pentru expertiză şi un istoric de artă. La final, se va face un raport.
