Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în UE. Anual, în UE 28 se înregistrează, conform estimărilor, peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă şi de bolile profesionale împreună.
În România, aproximativ 50 de mii de oameni mor anual din cauza cancerului. Se estimează că în anul 2011 s-au produs 4233 de decese din cauza cancerului profesional, se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani.
Practic, toţi oamenii pot fi expuşi la agenţi cancerigeni din când în când, ca de exemplu, la gaze de eşapament atunci când străbat străzi aglomerate. În cazul expunerii la locul de muncă, riscul de a dezvolta cancer este însă mult mai mare. Mulţi lucrători sunt expuşi zilnic, mulţi ani, la niveluri ridicate de substanţe cancerigene. Este important să se menţioneze că expunerea la substanţe cancerigene în sine nu este, în general, singurul factor care contribuie la dezvoltarea cancerului la un muncitor. Cu toate acestea, expunerea profesională la substanţe cancerigene este un factor major de risc cancerigen şi, prin urmare, sunt necesare soluţii inteligente pentru a reduce expunerea la agenţi cancerigeni la locul de muncă.
În acest sens, Comunitatea europeană, politicieni, cercetători, sindicate ş.a., s-a mobilizat să găsească mijloace de prevenire. Parlamentul European solicită statelor membre să accelereze punerea în aplicare a Regulamentului REACH , în special înlocuirea substanţelor chimice care provoacă cele mai frecvente boli profesionale. De asemenea, a cerut inspecţiilor muncii să intensifice iniţiativele de prevenire şi de educare care vizează creşterea gradului de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la normele şi la procedurile de sănătate şi securitate.
Comisia Europeană a adoptat la începutul acestui an o comunicare în care a stabilit trei direcţii de acţiune în domeniul SSM pentru următoarea perioadă. Prima este intensificarea luptei împotriva cancerului la locul de muncă prin intermediul unor propuneri legislative, însoţite de creşterea îndrumărilor şi conştientizării.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani se alătură acestui demers, cu „armele” sale specifice: informaţii pentru sensibilizarea şi conştientizarea actorilor prevenirii puse la dispoziţie pe site-ul instituţiei şi inspecţii la locurile de muncă în care lucrătorii pot fi expuşi la agenţi chimici cancerigeni.
Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă stabileşte o serie de dispoziţii concrete specifice agenţilor chimici cancerigeni în HG nr. 1093/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.
Substanţele şi amestecurile cancerigene cărora li se aplică prevederile HG 1093/2006 sunt, în primul rând, cele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca agent cancerigen de categoriile 1A şi 1B, criterii prevăzute în anexa I la Regulamentului CLP. Aceste substanţe şi amestecuri cancerigene sunt comercializate şi pe eticheta lor apare o pictogramă cu o siluetă umană şi cuvântul Pericol.
În principiu, riscurile pentru siguranţa şi sănătatea lucrătorilor trebuie eliminate sau reduse la minimum. Angajatorii trebuie să identifice şi să evalueze riscurile pentru lucrători asociate cu expunerea la agenţi cancerigeni şi trebuie să prevină expunerea lor atunci când riscurile apar. Dacă este posibil, substanţa cancerigenă trebuie înlocuită cu o alternativă mai puţin periculoasă. În caz contrar, agenţii cancerigeni, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, trebuie să fie fabricaţi şi utilizaţi într-un sistem închis pentru a preveni expunerea lucrătorilor.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, expunerea lucrătorilor trebuie să fie redusă cât mai mult posibil printr-o serie de măsuri, cum ar fi: limitarea cantităţilor de agenţi cancerigeni manipulate la locul de muncă, limitarea numărului de lucrători expuşi sau susceptibil a fi expuşi, evacuarea agenţilor cancerigeni de la sursă prin ventilaţie locală sau generală, măsurarea concentraţiilor de agenţi cancerigeni din aer pentru detectarea precoce a expunerilor anormale, aplicarea unor proceduri şi a unor metode de muncă adecvate, aplicarea de măsuri igienico-sanitare, delimitarea şi semnalizarea corespunzătoare a zonelor de risc, montarea de dispozitive pentru situaţii de urgenţă, depozitarea, manipularea şi transportul agenţilor cancerigeni şi a deşeurilor în recipiente etanşe şi etichetate clar ş.a.
Angajatorul este obligat ca, pentru orice activitate în care există risc de contaminare cu agenţi cancerigeni, să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că lucrătorii nu mănâncă, nu beau şi nu fumează în zonele de lucru în care există riscul contaminării cu substanţe cancerigene şi să le pună la dispoziţie grupuri sanitare şi duşuri suficiente.
Conform acestei ipoteze şi plecând de la premisa că toate măsurile tehnice şi de protecţie colectivă au fost deja luate, este obligatoriu ca lucrătorii care desfăşoară astfel de activităţi să dispună de echipament individual de protecţie (EIP) adaptat riscurilor şi să poarte corect acest echipament atât timp cât expunerea persistă. Angajatorul este cel care pune la dispoziţia lucrătorilor acest echipament, în mod gratuit, asigură întreţinerea lui şi supraveghează modul în care este utilizat.
Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca fiecare lucrător să primească o pregătire suficientă şi adecvată, bazată pe toate cunoştinţele disponibile, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni despre: riscurile potenţiale pentru sănătate, inclusiv riscurile adiţionale cauzate de consumul de tutun, măsurile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii, regulile de igienă, purtarea şi utilizarea EIP, procedurile în caz de incidente şi pentru prevenirea acestora, etichetarea clară şi lizibilă a ambalajelor şi a instalaţiilor care conţin agenţi cancerigeni, informaţiile cuprinse în lista nominală care îl privesc personal, informaţiile colective anonime despre rezultatul examenelor medicale.
Dacă rezultatele evaluării pun în evidenţă un risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, angajatorul trebuie să pună la dispoziţia inspectoratului teritorial de muncă şi/sau a autorităţii de sănătate publică teritoriale, la cererea acestora, informaţii complete privind: activităţile şi motivele pentru care utilizează agenţi cancerigeni, cantităţile din substanţele fabricate sau utilizate care conţin agenţi cancerigeni, numărul lucrătorilor expuşi, măsurile de prevenire luate, tipul echipamentului de protecţie utilizat, natura şi gradul expunerii, cazurile de înlocuire a agenţilor cancerigeni, lista nominală actualizată a lucrătorilor implicaţi în activităţile pentru care rezultatele evaluării de risc evidenţiază un risc pentru sănătatea sau securitatea lor, cu precizarea expunerii la care ei au fost supuşi, examenele medicale efectuate etc.
Acestea vor fi printre aspectele verificate de inspectorii de muncă în controalele ce vor demara în luna martie. Este timpul ca angajatorii să revadă măsurile pe care le aplică pentru reducerea expunerii lucrătorilor la substanţe cancerigene.
Demersul instituţie noastre susţine sloganul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului de anul acesta: Să învingem cancerul mai curând! (Let’s beat cancer sooner!). România a adoptat ziua de 4 februarie drept - Ziua luptei împotriva cancerului, prin Legea nr. 274/2015.
ALERTĂ meteo: Județul Botoșani, sub COD GALBEN
Redacția Botoșăneanul
Nov 27, 2024
Șoferi AMENDAȚI de polițiști cu 40.000 de lei după un control în trafic
Redacția Botoșăneanul
Nov 27, 2024
O biserică din Botoșani cu hramul „Sfântul Andrei” va fi în sărbătoare
Redacția Botoșăneanul
Nov 27, 2024
Redacția Botoșăneanul
Nov 27, 2024