Este cunoscut cazul unui bărbat de 70 de ani, dintr-o comună din Botoșani, bolnav de cancer, care a fost plimbat între spitale o noapte întreagă până să fie internat la Dorohoi, unde a și murit.
49.593 de persoane au fost diagnosticate cu cancer în 2020, față de 59.606 persoane în 2019, arată datele în lucru, raportate în luna martie 2021 de Institutul Național de Sănătate Publică.
Chiar dacă la prima vedere pare o veste bună, lucrurile nu stau deloc așa. Este vorba despre o diferență majoră, de 10.000 de cazuri, care se va vedea mai târziu, în toamnă, când acești pacienți vor veni cu stadii avansate, explică Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Într-un interviu pentru Libertatea, acesta spune că o evaluare făcută alături de mai mulți medici arată că rata diagnosticării a scăzut cu până la 40% în timpul pandemiei.
De la începutul crizei COVID, Organizația Mondială a Sănătății vorbește de nenumărați pacienți cu cancer și bolnavi cronici care nu au primit îngrijiri medicale sau tratament la timp.
În plus, numărul total al spitalizărilor la nivel național în perioada martie – august 2020 a fost cu 48% mai mic decât în perioada similară din 2019, arată un studiu publicat de Observatorul Român de Sănătate, citat de publicația G4media.
„Triplu risc de moarte pentru pacienții oncologici din România!”, titra Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) într-o scrisoare deschisă, trimisă la finalul lunii martie 2020.
„Pe pacienții care astăzi au nevoie de tratament și diagnostic rapid, îi condamnă la moarte sigură sistemul de sănătate din România, bătrânul campion al deceselor evitabile, al infecțiilor intraspitalicești, al mortalității materne ridicate, al finanțării celei mai mici din PIB. Abia acum se va vedea faptul că sistemul de sănătate, la rândul său, e neoplazic, în stadiu terminal, și mai nou, are ca patologie asociată COVID-19. Studii recente ne arată faptul că pacienți oncologici infectați cu coronavirus au un risc de 3,5 ori mai mare de a necesita internare pe secția de terapie intensivă, ventilație mecanică și deces, comparativ cu pacienții fără cancer”, puncta FABC.
Un an mai târziu, Cezar Irimia, președintele FABC susține că după o evaluare a anului 2020 „făcută împreună cu doctorii noștri, părerea noastră e că diagnosticarea a scăzut cu 30-40%”.
„Vor pune o presiune majoră pe sistem, deoarece acești pacienți vor veni cu stadii avansate în toamnă, când sperăm noi să avem liberă circulație să ne prezentăm la doctor”, explică Cezar Irimia.
Sistemul va fi copleșit nu numai numeric, ci cu cazuri disperate, în ultima fază, unde șansele pacienților scad și costurile vor crește vertiginos, pentru tratamentele pentru acești pacienți.
Faptul că în spitale au fost primite doar urgențele e încă o greșeală majoră a sistemului de sănătate, crede Irimia. Acesta susține necesitatea gestionării pandemiei, dar crede că se putea face și prin alt gen de măsuri, care să pună mai puțină presiune asupra sistemului de sănătate și să producă mai puține victime colaterale.
„Ce s-a întâmplat cu pacienții cronici care se tratau sau urmau să se opereze la spitale care au fost declarate COVID? Este o întrebare retorică, poate. Vreau să eliminăm legenda că pacienții nu s-au mai dus la doctor. Ei spun că pacientul de frica COVID-ului nu s-a mai dus la tratament. Fals. Pacientul știa sigur că, dacă nu se duce la tratament, moare de cancer, pentru el COVID-ul era ceva colateral”.
Acesta spune că spitalele au îngrădit accesul pacienților non-COVID.
Libertatea a scris în luna ianuarie 2021, despre cum accesul pacienților la tratamentul cu citostatice este uneori îngreunat în contextul pandemiei și schemele de tratament sunt decalate.
Cazul unui bărbat de 70 de ani, dintr-o comună din Botoșani, este grăitor. Bolnav de cancer, Vasile Țurcanu, a fost luat cu Salvarea de acasă și plimbat între spitale o noapte întreagă până să fie internat la Dorohoi. Acolo unde a și murit, în cele din urmă.
Analiza completă AICI
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
