Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi au deschis, vineri, un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă.
Asta după ce un copil de 6 luni ar fi murit ca urmare a faptului că a fost legănat sau zgâlţâit în exces. Ancheta în acest caz se derulează in rem, însă principalii suspecţi în cazul decesului fetiţei sunt mama (o tânără de 24 de ani) şi concubinul acesteia, care locuiesc în localitatea Dimăcheni.
Rezultatul final al necropsiei va stabili cu exactitate cauza decesului, iar procurorii nu exclud nici varianta ca fetiţa să fi avut o altă patologie care să-i fi provocat moartea.
Până atunci, însă, pe grupurile de tinere mame, problema a fost intens dezbătută. Astfel, chiar dacă ancheta va stabili că bebelușul de la Botoșani a murit din alte cauze, medicii atrag atenția asupra unei situații care ar putea apărea oricând.
Sindromul copilului zgâlțâit reprezintă un grup de semne și simptome ce apar ca urmare a unui traumatism cranian secundar zgâlțâirii copilului.
Principala cauză de apariție a acestui tip de abuz fizic al copilului mic este plânsul incontrolabil. Este important de cunoscut faptul că mai mult de un sfert dintre victime decedează din cauza leziunilor suferite și cea mai mare parte (70%) rămân permanent cu diverse dizabilități.
La nivel mondial apar anual între 1400 și 10 000 de cazuri de sindrom al copilului zgâlțâit și în Statele Unite ale Americii este considerat una dintre principalele cauze de deces la copii. Mai frecvent sunt afectați copiii sub 1 an, incidență maximă fiind întâlnită în prima lună de viață. (1, 3, 4, 6, 8)
Cauza de apariție a acestui sindrom este zgâlțâirea violentă a copilului, cel mai frecvent în vederea opririi unei crize de plâns inconsolabil. Astfel se produc rupturi ale proceselor axonale, ale vaselor sangvine mici și ale țesutului cerebral. Potrivit Romedic.ro, există anumite caracteristici ale copilului mic ce îl fac susceptibil la mișcările bruște ale capului și anume:
-capul copilului reprezintă aproximativ un sfert din totalul greutății sale corporale;
-mușchii gâtului sunt mult mai puțin dezvoltați în cazul unui copil mic față de un adult, astfel încât apare o incapacitate de a limita mișcările capului în timpul zgâlțâirii;
-spațiul din interiorul cutiei craniene, ce înconjoară creierul copilului, este mai mare decât cel întâlnit la adult;
-creierul copilului este incomplet dezvoltat, fiind astfel mult mai susceptibil la leziuni.
Trebuie reținut faptul că sindromul copilului zgâlțâit nu apare ca o consecință a următoarelor activități, cu toate că acestea pot fi periculoase și sunt de evitat:
-aruncatul copilului în aer;
-legănatul viguros al bebelușului în brațe sau pe picioare;
-alergatul sau mersul pe bicicletă cu bebelușul;
-căderile de pe canapea sau alte piese de mobilier.
Factorii de risc
Factorii de risc se pot împărți în două categorii:
Factori familiali:
-părinți singuri sau tineri;
-nivel educațional scăzut;
-familii instabile;
-violență domestică;
-abuz de alcool sau toxicomanie;
-afecțiuni psihiatrice, mai ales depresie postpartum;
-absența unui suport social adecvat;
-persoane ce nu aparțin familiei care locuiesc în aceeași casă.
Factori ce țin de copil:
-copil provenit dintr-o sarcină nedorită;
-gemeni, tripleți;
-sexul masculin. (1, 2, 6, 8)
În urma zgâlțâirii pot apărea următoarele, răspunzătoare de manifestările ulterioare:
-hematom subdural;
-hemoragie subarahnoidiană;
-leziuni cerebrale directe;
-ruptura proceselor axonale;
-leziuni cerebrale hipoxice – daca apare stop respirator;
-hemoragii retiniene;
-retinoschizis;
-leziuni directe ale nervului optic;
-leziuni cutanate;
-leziuni costale;
-leziuni ale membrelor.
Manifestările pot apărea fie imediat după zgâlțâire, fie la câteva ore, atingând de obicei un maxim la 4-6 ore. Severitatea lor variază de la caz la caz:
-alterare a stării de conștiență;
-letargie asociată cu iritabilitate;
-comă;
-convulsii;
-lipsă de răspuns la stimuli;
-tulburări de vorbire;
-tulburări de somn inexplicabile;
-sângerare sau scurgere de lichid cefalorahidian fie de la nivelul nasului, fie de la nivelul urechii;
-incapacitate de a urmări un obiect cu privirea;
-midriază cu absența reflexului pupilar fotomor (corelație negativă cu supraviețuirea);
-apetit scăzut sau absent;
-vărsături fără un motiv evident;
-respirație anormală;
-stop cardiac;
-deces.
Pe lângă toate acestea, se pot detecta și semne ale agresiunii fizice: echimoze la nivelul corpului, echimoze și lacerații ale scalpului, semne de fracturi.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
