Botoşani a ratat una dintre cele mai mari investiţii de după 1989 din cauza unor neînţelegeri politice. O firmă cu capital româno-suedez îşi arătase, prin intermediul unei societăţi din Cluj, disponibilitatea de a deschide în judeţ o staţie de biogaz în care să producă anual circa 2,5 milioane metri cubi de gaz. Afacerea evaluată de societate la circa 5 milioane de euro a picat prin votul consilierilor. Este totuşi posibil ca respingerea să fi ferit comuna de o mare ţeapă.
.JPG "intrarea in comuna Rachiti 2")
Au vrut terenul pe aproape jumătate de secol
La mijlocul lunii decembrie a anului precedent Primăria Răchiţi a primit din partea SC OSG Biogaz SRL Cluj o scrisoare de intenţie în care îşi anunţa planurile de a concesiona cinci hectare de teren în vederea amplasării unei staţii de biogaz care să producă gaz metan. Reprezentanţii firmei doreau concesionarea terenului pentru o perioadă de 49 de ani şi solicitau scoaterea suprafeţei în cauză la licitaţie într-un timp cât mai scurt pentru a începe întocmirea documentaţiei pentru fonduri structurale. În adresa trimisă administraţiei comunei de lângă Botoşani se menţiona că staţia de biogaz va fi compusă dintr-un bazin de colectare dispus sub nivelul pământului şi acoperit cu o clădire şi din alte două bazine de preîncălzire închise ermetic. Complexul ar fi urmat să mai cuprindă un bazin de fermentare unde se produce biogazul, cinci bazine pentru depozitarea îngrăşământului rezultat în urma fermentării biomasei, o clădire de birouri, un centru de comandă şi o staţie de procesare a gazului unde se separă gazul metan de dioxidul de carbon.
Gaz şi din gunoi de grajd
Colectarea deşeurilor se dorea a se face pe bază de contract cu Doly-com Roma, Emanuel Com Răchiţi, Samcom AS Răchiţi, de la toate crescătoriile avicole din comună, plus masa verde şi gunoiul de grajd rezultat de la animalele cetăţenilor şi de la Staţiunea de Cercetare Popăuţi. „Aşteptăm disponibilitatea dvs. pentru implementarea acestui proiect care va aduce importante beneficii din punct de vedere economic şi social: contribuţii la bugetul local şi bugetele consolidate, crearea unor noi locuri de muncă în comuna Răchiţi, cât şi o mai bună protejare a mediului din comuna şi din localităţile învecinate”, se arată în finalul scrisorii semnate deIoan Oltean, administrator SC OSG Biogaz SRL.
Primarul DA, vicele BA
Proiectul de hotărâre privind scoaterea la licitaţie a celor cinci hectare vizate de compania clujeană a fost introdus de două ori în Consiliul Local, însă a picat de fiecare dată.
.JPG "Vasile Adascalitei")
„Am băgat în decembrie şi mi-au respins proiectul şi în ianuarie l-am pus din nou şi iar l-au respins. Un proiect care ne aducea jumătate de miliard de lei vechi pe an, cât luăm pe toată păşunea din comună”, ne-a declarat
Vasile Adăscăliţei (foto dreapta), primar de Răchiţi. Acesta s-a plâns că membrii CL au votat strict politic pentru a bloca investiţia. De cealaltă parte, viceprimarul susţine că staţia ar fi urmat să fie amplasată practic în mijlocul comunei, lucru inadmisibil în opinia sa.
„Am votat împotrivă pentru că nu se poate pune o bombă ecologică exact în centrul localităţii”, a justificat
Gheorghe Iacob, care a adăugat că staţia s-ar fi situat la numai 50 de metri de blocuri şi la 860 metri de staţia PECO SOCAR. Acesta a mai arătat că, de fapt, firma în cauză ar fi vizat terenul întrucât pentru întreaga investiţie nu ar fi necesar decât un hectar, iar restul de patru solicitate ar fi urmat să fie utilizate în alte scopuri. Planul Urbanistic General al comunei Răchiţi include construirea unei staţii de biogaz.
Poate că au scăpat de o mare ţeapă
Totuşi, oferta-bombă primită de la firma clujeană ridică ceva semne de întrebare. Primul este acela că societatea este înfiinţată abia pe 7 decembrie 2011. După cum se poate vedea şi în facsimil, abia la data respectivă a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului. După numai o săptămână Primăria Răchiţi a şi primit scrisoarea de intenţie cu privire la investiţia în staţia de biogaz. Ce miră şi mai tare este începutul adresei.
„Conform Planului Urbanistic General al comunei Răchiţi, aveţi prins construirea unei staţii de biogaz care se întinde pe o suprafaţă de teren păşune de 5 ha intravilan, dispus între abatorul al SC Emanuel Com SRL Răchiţi şi vadul de lângă Primăria Răchiţi”, se menţionează în scrisoarea semnată de
administratorul Ioan Oltean. De unde ştia administratorul unei firme constituite de numai o săptămână că în Botoşani există o comună Răchiţi care în PUG are inclus construcţia unei staţii de biogaz? Ca un făcut, în PUG sunt prevăzuţi 5 hectare pentru treaba asta, iar compania clujeană chiar de cinci hectare avea nevoie.
Apoi, deşi se vorbeşte de o investiţie de 5 milioane de euro, imediat se arată că este necesară scoaterea rapidă a terenului la licitaţie „pentru a începe întocmirea documentaţiei pentru fonduri structurale”. Cu alte cuvinte, firma nu deţine banii necesari investiţiei, ci doreşte să acceseze un program european. Semne şi mai mari de întrebare ridică faptul că, mai departe, se aduce în discuţie o societate mixtă româno-suedeză care de fapt ar întocmi proiectul. Cum se cheamă respectiva companie, cine este administrator, unde îşi are sediul sunt întrebări fără răspuns. De altfel şi formularea este cât se poate de alambicată:
„solicităm scoaterea la licitaţie într-un timp cât mai scurt posibil, pentru a începe întocmirea documentaţiei pentru fonduri structurale cu avizele necesare şi execuţia proiectării de către societatea româno-suedeze care va păstra denumirea societăţii noastre amintite mai sus”.
Goange electorale
Experienţa perioadelor preelectorale demonstrează că apariţia unor asemenea oferte rămâne de obicei la stadiul de discuţie şi atât. De exemplu, una dintre cele mai mari minciuni electorale din primăvara anului 2008, prin dimensiunea investiţiei ce ar fi trebuit să se realizeze, venea de la Dorohoi. Atunci PDL-istul Sergiu Lungu, primar în funcţie, anunţa că un grup de investitori maghiari va construi o fabrică de bioetanol pe 20 de hectare puse la dispoziţie de municipalitate. Ar fi urmat să se creeze 250 locuri de muncă şi să se investească 100 de milioane de euro. Bineînţeles că nu s-a făcut nici uşa de la fabrică, de ungurii nu mai ştie nimeni nimic şi oficial, ca în cazul multor altor promisiuni neonorate, se susţine că maghiarii nu au mai făcut fabrica din cauza crizei economice. Aşadar, ca şi la Răchiţi, tot Primăria trebuie să pună la dispoziţie o suprafaţă considerabilă de teren, iar investiţia este tot pe bază de produse… bio. În 2006 italienii de la „Energia & Servizi” anunţau investiţii de 800 de milioane de euro în Botoşani şi în alte patru-cinci judeţe, în producerea energiei eoliene. Reprezentanţii săi s-au întâlnit de mai multe ori la Palatul Administrativ cu primarii, la întruniri participând chiar şi şefii Prefecturii. Italienii se lăudau că sunt sprijiniţi de bănci puternice din peninsulă, printre care Banca Popolare di Intra, Gruppo Unicredito, Banca Italease, Banca Popolare di Novara sau Banca Popolare di Bergamo. Şi ei cereau să li se concesioneze ceva terenuri, promiţând în schimb circa 100.000 de euro anual fiecărei primării. Au trecut aproape şase ani şi nici o administraţie locală nu a încasat asemenea sume.
Comuna are deja o staţie de biogaz
Chiar la Răchiţi funcţionează de vreo şase ani o staţie de producere a biogazului. Aceasta aparţine SC Nova Apaserv SA şi valorifică practic dejecţiile din reţelele de canalizare din municipiu. Combustibilul obţinut în acest fel este folosit în cadrul staţiei de epurare pentru a reduce costurile de exploatare.
Producţia este influenţată de alimentaţia populaţiei. Cele mai cantităţi de energie sunt obţinute în sezonul rece, când populaţia consumă mai multă proteină animală. La doi ani de la darea în folosinţă fosta Apa Grup reuşise deja să recupereze mai bine de jumătate din valoarea investiţiei. Şi asta pentru că biogazul obţinut a asigurat energia termica a staţiei de epurare, nemaifiind necesară achiziţia de gaz lichefiat.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
CITEŞTE ŞI:
2,5 milioane euro - Adevărata miză a alegerilor din Răchiţi
Cele mai mari goange electorale de la Botoşani
