Vrem să consumăm produse bio, dar nu o facem. Suntem naționaliști doar când vine vorba de postat pe Facebook sau eventual de vaccin. Ducem tot felul de „războaie” ale mentalităților în mediul virtual și suntem patrioți doar când ne aducem aminte. Între timp, privim detașați cum produsele autohtone moștenite de la părinții și bunicii satelor românești sunt înghițite de cele de import.
La doar câțiva kilometri de municipiul Botoșani se află „Livada Cucorăni” deținută de Dumitru Zmău, fost șef al Poliției Rutiere, și care, după trecerea la pensie, s-a concentrat exclusiv pe legumicultură, pomicultură și zootehnie.
Deține o suprafață totală de 14 hectare de livadă din care 4,5 de cireși, 1 ha de păr, iar restul specii de măr și prun.
A investit în livezile pe care le deține și a muncit cu greu pentru a avea o producție mulțumitoare. Și a reușit. Însă doar în privința producției.
(2).JPG)
Merele frumoase și sănătoase scoase din livezi se strică în depozit. În total vreo 200 de tone. Nimeni nu le cumpără. Niciun magazin, supermarket sau hipermarket din Botoșani (și nu doar) nu i le acceptă pentru a fi vândute. Dumitru Zmău a montat un chioșc pe marginea drumului național care duce spre Dorohoi.
Nu oprește mai nimeni pentru merele din Botoșani.
„Sunt total descurajat. Livada asta am ridicat-o începând din 2007 să plantez pe locurile astea pe care nu le mai cultiva nimeni. Iar în Cucorăni din 1998, sunt 2,5 hectare chiar în vatra satului, la intrare în Cucorăni, pe stânga”,
Dumitru Zmău, producător local
.JPG)
Terenul nu mai este bun pentru agricultură. În urmă cu multe decenii l-a cumpărat imediat după retrocedare, de la foștii proprietari. A plătit despăgubiri însemnate statului pentru unele terasamente care erau deja amenajate pe suprafețele respective.
Și a ajuns în situația în care stă cu producția în depozit și nu are cine să o cumpere.
„Am două hectare jumătate și nu am ce face cu merele, nu se vând, nu pot să intru nicăieri. Nu ai ce căuta. În Kaufland este intrat un singur producător de mere, am înțeles, de la Curtești. Am fost și eu cândva pe acolo, dar nu am avut succes. Nu se asigură desfacere nicăieri. Piața e plină de mere venite din Polonia, din Sloveni, dracu să-i mai ia de unde mai aduc. Nu este nicio protecție a producătorului român. Nu noi o să le aruncăm”,
Dumitru Zmău, producător local
Pentru producătorii de sucuri naturale, merele se vând cu 0,25 bani kilogramul. Însă prețul pentru prelucrarea unui kg de suc este de 3,5 lei, astfel că nici asta nu ar fi o variantă care să aducă profit.
(4).JPG)
Culmea, pandemia care a lovit mapamondul și a schimbat viețile oamenilor în doar câteva luni, pentru pomicultori a fost ca o mană cerească.
Lockdown-ul care a tăiat legăturile dintre state, a permis producătorilor români să-și vândă marfa.
„Totul s-a scumpit, numai mărul s-a ieftinit. Și nu așa, bătaie de joc. Și aceleași probleme le-am avut și la prune. Nu au fost ani ca noi să fim atât de umiliți și atât de îngreunați de situația care este în România. Cât de cât în perioadele alea, chiar și anul trecut în pandemie, am avut un pic de rezultate, și la cireșe, granițele au fost închise, am putut să ne desfacem produsele noastre”,
Dumitru Zmău, producător local
Realitatea din România rămâne la nivelul comunităților unde sunt împărțite grijile iar cei care se mai încumetă să lucreze pământul sau să dețină livezi deja își blestemă curajul de a fi început ceva.
Iar statul nu face niciun pas pentru a-i susține.
„Cumva suntem și noi vinovați că nu ne-am asociat în cooperativă. Dar ca să faci, eu am încercat, dar eu la vârsta mea de 65 de ani mai greu mă înțeleg cu tinerii aceștia. Am încercat niște discuții cu producătorii de fructe, ăla nu vrea, ăla nu vrea. Dar nu se vede nici mâna Direcției Agricole care să spună: «sunteți producători de fructe, da? Ia veniți toți încoace, vă convocăm, veniți, discutăm cu voi să vedem ce oportunități avem noi»”,
Dumitru Zmău, producător local
(3).JPG)
Disperat că i se strică 200 de tone de mere în depozit, Dumitru Zmău a făcut o pagină de Facebook intitulată „Livada Cucorăni”.
A preluat modelul de la un pomicultor din Ardeal, care are 4 hectare de livadă și reușește să-și vândă toată producția de fructe.
„Am lansat o invitație: «dle, vreți să vă culegeți măr, eu vă pun la dispoziție livada, că culegeți ce vă place». Nu a venit unul. Unul, unul, unul din românașii ăștia care spun că mor de patriotism. Sau vin la chioșc și spun că asta-i marfă adusă de afară, în condițiile în care livada cade pe mine aici, eu să aduc de afară. Și românul este un tip de om pe care nu pot să-l mai înțeleg. Eu vând mărul cu 2 lei și în market e 4,99 și-l cumpără de acolo”,
Dumitru Zmău, producător local
Duminică, 24 octombrie 2021, chioșcul de mere de pe marginea drumului Botoșani – Dorohoi a fost deschis de la 8:00 la 13:00.
S-au vândut fructe în valoare de 40 de lei.
Omul plătit pentru a le vinde a primit 150 de lei.
(4).JPG)
„Livada Cucorăni” nu se află nici pe lista producătorilor invitați la toate „n” târgurile care au loc la Botoșani pentru promovarea produselor locale.
„Alea sunt pentru a poza ei cu legumicultorii, să mai iasă câte un politruc în față. Pe mine nu m-a chemat niciodată, de când am livada asta. Și la 14 hectare de livadă cred că tot am și eu să pun două kile de mere pe o masă acolo. Atât vin, când sunt programele astea APIA, vin ăștia de la „Fitosanitare” în controale, și mai înainte am avut control de la Apele Române: bani, bani, bani, mulți bani să le dai, să le faci, să le dregi”,
Dumitru Zmău, producător local
Contactat pe acest subiect, directorul Direcției Agricole Județene (DAJ) a declarat în primă fază: „promovăm produsele locale ori de câte ori avem ocazia, încercăm să aducem la dispoziția consumatorilor relația producător – consumator, să intermediem întâlnirile dintre ei, să-i punem la aceeași masă și totodată le recomandăm tuturor producătorilor din județul Botoșani forme asociative”.
Deși „promovarea produselor locale” se reduce uneori doar la câteva persoane care au această titulatură și care pot fi văzute la târgurile organizate de Direcția Agricolă, Cristian Delibaș insistă că „asocierea este cheia succesului”.
Și recunoaște că formele asociative sunt privite cu extrem de mare suspiciune de botoșăneni.
„Într-adevăr, e o problemă, am văzut că și de la Curtești s-a pus la dispoziția enoriașilor de la Biserică, fructe. Din ce am discutat cu ceilalți producători, vorbim de livezi, majoritatea în momentul de față derulează contractele în derulare. Vorbim de producători din Curtești, Văculești, Șendriceni, unde sunt livezi pe rod. Ok, da, sunt în asentimentul dlui Zmău cu dificultatea de a-și valorifica producția. Nu putem noi interveni într-o piață liberă în a stabili prețuri, având în vedere o ofertă și o cerere liberă”,
Cristian Delibaș, director DAJ Botoșani
Promite totuși că va încerca o discuție în cadru larg și cu pomicultorii de la Botoșani care nu au piață de desfacere pentru produsele proprii.
Între timp, Dumitru Zmău renunță și la ferma de vaci care-i aduce o pagubă la fel de mare precum livada.
„80 de capete de vaci, trebuie vândute, scăpate de ele. S-a terminat chestia care am avut-o cu APIA și le vom scoate la vânzare, la prețuri de nimic. Cumpără samsarii de nu se poate. Țin vaci din 1992 și mi-am dat băiatul la Facultatea de Medicină Veterinară gândindu-mă că o vom duce mai departe. Că suntem crescători de animale și am trăit cu animale. Dar nu se mai poate, prețul la lapte este 1 leu și 10 bani”,
Dumitru Zmău, producător local
Încheie spunând amar că inclusiv producătorii de lactate din județ cumpără în jur la 60% din lapte din exterior.
Și că preferă ca pe cele 35 de hectare de pășune destinate bovinelor să cultive pe viitor floarea soarelui sau porumb, pentru că astfel are șanse să mai scoată un profit din agricultură.
Însă pe termen lung, producătorii români și implicit produsele românești ar urma să dispară definitiv, cu largul sprijin al statului.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:
