Peste 20 de mii de hectare de pămant au fost lăsate pîrloagă în acestă toamnă, anunţă Somax TV. Principala cauză- tinerii botoşăneni nu mai lucrează pămatul. Mulţi dintre ei au ales să plece în străinătate. Munca pe ogoare nu mai prezintă o alternativă bănoasă şi de viitor pentru tinerii din ziua de azi. Acum toată povara a căzut pe umerii bătranilor care, obosiţi după o viaţă petrecuta pe cîmpuri îşi lasă de izbelişte pămantul.
8 % din suprafaţa arabilă a judeţului este lăsată pîrloagă în acestă toamnă. După ce la începutul toamnei agricultorii au întîmpinat grave probleme în ceea ce priveşte aratul şi semănatul, în principal din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, în special a secetei- acum, cand vremea pare că ţine cu ei, peste 20 de mii de hectare au rămas de izbelişte. Asta însemană în jur de 8% din totalul suprafeţei arabile a judeţului Botoşani. Partea bună , dacă se poate spune aşa e că faţă de anul trecut, suprafaţă lăsată parloagă a scăzut cu 1%.
„
Suprafaţa lăsată pîrloagă este totuşi mult mai mică faţă de anii 
precedenţi 2007 şi 2008 cînd procentul lăsat pîrloagă a fost de 12 respectiv 9%, ” susţine
Ioana Popovici, purtătorul de cuvînt al Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală Botoşani.
O mare problemă cu care se confruntă agricultura la momentul de faţă pare să fie lipsa manei de lucru. Tinerii de la sate au emigrat către oraşe sau în multe cazuri şi-au găsit de lucru în străinătate. O alternativă mult mai bănoasă în comparaţie cu munca pe camp. Aşa că mulţi dintre bătranii cu pamant sunt nevoiţi să-şi lase de izbelişte ogoarele pentru că nu le mai pot lucra.
În momentul de faţă, suprafaţa arabilă a judeţului Botoşani este de 300 de mii de hectare. 8% dintre acestea sunt lăsate parloagă.
Mulţi dintre bătrînii rămaşi la vatra satului şi care nu îşi mai pot lucra pămîntul au apelat la Programul Renta Viageră prin care îşi pot arenda sau înstrăina terenurile agricole.
Astfel, la finele lunii octombrie 2009 erau întocmite un număr de aproape 3.800 de dosare ale agricultorilor botoşăneni cu o suprafaţă de 4.500 de hectare arendate şi 2.530 vîndute către stat.
Fermierii primesc anual pînă la sfîrşitul vieţii 50 de euro în cazul arendei, respectiv 100 în cazul înstrăinării.
