Pornind de la datele statistice care arată decalaje mari între condiţiile oferite elevilor în şcoli, Ministerul Educaţiei a elaborat un proiect de „Strategie privind modernizarea infrastructurii educaţionale”, care vizează reabilitarea spaţiilor de învăţare din şcolile din mediul rural şi urban, dotarea cu grupuri sanitare, laboratoare, dar şi construirea de campusuri şcolare.
Măsurile ar urma să fie puse în practică în următorii şase ani.
În proiect se precizează faptul că peste 230.000 de elevi la nivel naţional învaţă în unităţi şcolare care nu au grupuri sanitare în interior, aproximativ 30% din şcolile din România fiind în această situaţie. În total, 2.220 de şcoli din România nu au grupuri sanitare în interior, iar diferenţa dintre mediul urban şi cel rural este evidentă: 38% în mediul rural, comparativ cu 7% în mediul urban.
„În judeţele Vaslui şi Botoşani, aproximativ unu din trei elevi nu are acces la grupuri sanitare în interior. În judeţele Vrancea şi Teleorman, această problemă afectează aproape unu din patru elevi. Pe de altă parte, Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Braşov au cele mai mari procente de unităţi de învăţământ cu toalete în interior”, se menţionează în proiect.
De asemenea potrivit proiectului dat publicităţii, peste jumătate (56%) din elevii din România învaţă în şcoli supraaglomerate sau subutilizate, aproximativ 30% din şcolile din România nu au grupuri sanitare în interior, iar în peste 3.800 de şcoli nu există laboratoare. Aceste date stau la baza strategiei Ministerului Educaţiei (MEN) de a investi în modernizarea şi extinderea infrastructurii şcolare şi de a asigura crearea unor spaţii de învăţare moderne în unităţile de învăţământ cu nivel primar şi gimnazial.
Totodată, MEN are în vedere şi construirea şi reabilitarea de campusuri şcolare. Aceste măsuri din proiectul „Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023” au fost puse în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Potrivit datelor MEN, 22% din elevi învaţă în şcoli supraaglomerate, şcoli cu o capacitate insuficientă în raport cu numărul elevilor înscrişi. Pe de altă parte, 34% din elevi (aproximativ unul din trei elevi) învaţă în şcoli care au capacitate excedentară în raport cu numărul elevilor.
„Doar 30% din unităţile de învăţământ au capacitate adecvată. În mediul urban, 14,5% din unităţile de învăţământ au o capacitate insuficientă, comparativ cu 8,8% din mediul rural. Pe de altă parte, numeroase unităţi de învăţământ din mediul urban (46%) au capacitate excedentară în raport cu numărul elevilor înscrişi. Capacitatea excedentară se întâlneşte cu precădere în mediul rural, unde 62,6% din unităţile de învăţământ (aproximativ două din trei) au spaţiu excedentar, fiind utilizate sub capacitatea disponibilă. În acelaşi timp, fenomenul supraaglomerării este mai larg răspândit în unităţile de învăţământ secundar: 14% din unităţile de învăţământ secundar au capacitate insuficientă în raport cu populaţia şcolară, comparativ cu doar 2,4% din şcolile primare”, se arată în proiect.
Un alt aspect este acela că peste 3.000 de unităţi de învăţământ secundar din mediul rural şi 803 unităţi de învăţământ din mediul urban nu sunt dotate cu laboratoare, lipsa acestora afectând 63% din elevii din mediul rural şi 19% din cei din mediul urban.
De asemenea, două din zece şcoli din mediul urban şi şase din zece şcoli din mediul rural nu sunt dotate cu bibliotecă.
În acelaşi proiect se arată că peste 42% din clădirile în care funcţionează şcoli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat, iar aproximativ o treime din aceste clădiri au fost construite înainte de 1963. (Sursa: Ziarul Lumina)
