Doi fraţi, Ştefan şi Alexandru, alături de prietenii lor din Cluj, câteva sute de voluntari din toată țara şi o mână de dărăbăneni inimoşi. Cel mai nordic oraş din țară capătă superlative care în urmă cu cinci ani nu păreau posibile.
Darabaniul se transformă de la un an la altul şi asta o spun nu doar cei care ajung rar aici. Schimbarea o simt târgoveţii în aerul proaspăt care invadează oraşul în fiecare sfârşit de august, o simt copiii şi adolescenţii care au parte de experienţe dintre cele mai inedite şi mai spectaculoase.
Festivalul Nordului transformă, construieşte, implică, dă încredere, creează oportunităţi, determină la acţiune acolo unde nonacţiunea părea cea mai bună soluţie de supravieţuire. Oamenii Nordului încep să creadă în ei şi în ceea ce reprezintă unii pentru alţii.
Cutuma tipic românească le spunea că nimic nu se poate înfăptui fără zeci de aprobări, că banii se călesc şi se spală bine pentru a fi buni de scărmăneală politică.
Şi totuşi, de câţiva ani, cineva le arată că cel mai important bun al comunităţii sunt chiar ei. Oamenii. Cei care deţin puterea de a schimba în bine un oraş. Cuvinte pe care le mai auziseră în zeci, sute de discursuri electorale. Pe care nu le credeau pentru că prea se risipeau la prima secetă postalegeri.
În anul de graţie 2019, în care finanţele par să fie bolovanii care opresc orice iniţiativă, la Darabani s-a apreciat vizibil încrederea în comunitate şi în forţa ei.
Iar dovada este numărul tot mare de oameni care urcă spre Nord. Turişti, voluntari, localnici. Împreună astăzi şi legaţi pentru anii care vin.
Mai bine de 2000 de oameni din București, Cluj, Mureș, Iași, Suceava, Vrancea, Hunedoara, Galați, Alba, Galați, dar și din Republica Moldova, Italia, Ucraina, Lituania, Mexic, Portugalia au participat în acest an la Zilele Nordului.
Plus vreo 7000 de botoşăneni. 40 de concerte și evenimente din programul din acest an al festivalului.
Concerte cu unele dintre cele mai iubite trupe din rockul alternativ românesc, mii de persoane în Poiana Teioasa. Tururi ghidate la obiectivele turistice din judeţ, dezbateri, conferinţe, expoziţii, sport, maraton, workshop de fotografie Satele Nordului, artă stradală în șantierul abandonat din centrul orașului.
Sute de participanţi la Maratonul Nordului, cu cicliști, alergători, tenismeni la startul competițiilor sportive din acest an.
Totul cu o echipă care a cuprins 25 de membri ai staff-ului tehnic, 25 de colaboratori și 250 de voluntari.
"Mă uit în jurul meu și îi văd pe voluntarii noștri de la prima ediție, cea din 2014, când ei erau într-a unșpea. Acum sunt implicați în conducerea festivalului, lucrează cot la cot cu mine, cu fratele meu și cu prietenii de la Cluj care ne-au ajutat să pornim Zilele Nordului. Au trecut cinci ani, iar acum putem spune în sfârșit că Zilele Nordului e un proiect produs în Nord - îl fac oameni de aici, care lucrează între ei mai bine și mai îndeaproape decât oricând. Încerc să-mi amintesc cum era în 2014, când am început să lucrăm la ideea asta a Nordului, și nu-mi vin în minte vremuri neapărat mai liniștite. Așa că n-aș spune că sunt surprins sau mai nemulțumit ca altădată de haosul din societatea noastră. Dimpotrivă, aș îndrăzni să spun că în lumea tinerilor din Nord, pe care munca noastră îi vizează cu prioritate, e mai multă ordine și mai multă speranță decât acum cinci ani. Cu toate greutățile inerente pe care le-am întâmpinat, declar reușit acest prim cincinal”,
Ştefan Teişanu, preşedintele Asociaţiei Nord
Cele mai mari deficiențe scoase la iveală de această ediție a festivalului, spun organizatorii - altfel cea mai bună de până acum - au fost cele de infrastructură. Posibilitățile de cazare în pensiunile din Darabani și Dorohoi sunt cu mult insuficiente față de nevoile festivalului, iar locurile de campare și posibilitățile de transport în regiune sunt, de asemenea, limitate, spun organizatorii.
Însă ediţia a şasea, cea din 2019, rămâne cu multe puncte luminoase în arhiva festivalului.
„Cel mai important câștig al ediției a fost mobilizarea exemplară a comunităților locale în care lucrăm. Simpli cetățeni, oameni de afaceri, reprezentanți ai administrațiilor locale, cu toții s-au implicat mai mult ca oricând - credem că acesta este semnalul care ne arată că discursul nostru încăpățânat despre nevoia de a lucra împreună, dar mai ales despre posibilitatea de a face acest lucru, a fost câștigător. Ne străduim în fiecare an să lucrăm cu tot mai mulți furnizori locali, voluntarii noștri de altădată iau roluri cu tot mai mare răspundere în festival, iar în acest an am simțit pentru prima oară că aici în Nord se formează o echipă adevărată, mare și puternică”,
Alex Teioșanu, directorul executiv al Asociației Nord și al festivalului
Forța și secretul unei comunități sunt oamenii. Asta demonstrează Festivalul Nordului și se pare că tinerii clujeni plecați din Darabani au reușit să îi facă pe dărăbăneni să creadă în ei. Însă nimic nu ar fi fost posibil fără respect reciproc, fără încredere și onestitate. O rețetă pe care ar trebui să o aplice și alții.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
