În judeţul Botoşani aproape de malurile Prutului se află numeroase movile care se desprind din peisaj.
Localnicii spun că sunt morminte de uriaşi, aşa cum au aflat din legendele bătrânilor. Specialiştii ştiu însă că ele sunt în mare parte morminte vechi, ale neamurilor migratoare, din veacurile întunecate ale istoriei, majoritea războinici-călăreţi.
Puţine dintre acestea au fost cercetate din punct de vedere ştiinţific. Una dintre cele mai misterioase şi mai fascinante movile este numită ”Mormântul crăiesei” şi se află în satul Alba, în mijlocul unei mlaştini ciudate, pe malurile Pârâului Alb. Acolo se spune că şi-a găsit odihna un războinici germanic din vremuri de demult, mort în urma luptelor cumplite cu hunii, scrie Adevărul
Comuna Hudeşti se află în nordul extrem al judeţul Botoşani, aproape de graniţa de nord a României, lângă Prut. Pe aceste meleaguri se află un cătun numit Alba. Pe câmpurile pustii din jurul satului, în mijlocul unor mlaştini înfricoşătoare se află o movilă uriaşă de pământ. Oamenii locului o cunosc bine. Este veche de când lumea. Despre ea le-au povestit şi bunicii dar şi străbunicii. Cei mai mulţi o ştiu drept ”Mormântul Crăiesei”.
Unii localnicii ştiu de la bătrâni că acolo zace o femeie uriaşă.
”Acolo, am aflat de la o bătrână din sat, se află o femeie uriaşă. Mare de tot şi îmbrăcată într-un fel de rochie de mireasă. Şi în jurul ei sunt comori”,
spune tanti Adela, o femeie cu vârsta de în jur de 50 de ani.
Soţul ei ştie o altă variantă.
„Acolo se zice că este îngropată din vremuri de demult o crăiasă frumoasă. O femeie războinică că avea şi sabie şi coif. Se zice că stă acolo cu păr lung şi frumos, omorâtă de cine ştie cine. Oricum era regină de au îngropat-o aşa”,
spune săteanul.
Toţi oamenii locului ştiu că acolo sunt comori nenumărate. Dar nu au avut curajul să se apropie niciodată. Pe de o parte din cauza mlaştini, pe de altă parte din cauza blestemelor.
”Doamne fereşte, mi-a spus mătuşa că este blestem mare să săpi acolo. Nu se atinge nimeni”, spune săteanca. Oamenii locului ezistă să se apropie de ”mogilă”, cum îi mai spun. Este un loc întunecat şi bântuit. Doar ciobanii îli lasă oile să pască peste movilă. O altă legendă spune că această crăiasă a fost urmărită de nişte duşmani. Ea călărea pe un cal alb şi s-a înecat în mlaştinile de pe malurile Pârâului Alb. S-a scufundat cu tot cu cal în smârcuri. Poporul ei i-ar fi ridicat mai apoi movila. Tocmai de aceea satul s-ar numi Alba, iar apa respectivă - Pârâul Alb.
Gheorghe Apătăchioaei, un bătrân profesor din comuna Hudeşti şi un pasionat istoric local, autor de lucrări de specialitate privind istoria locurilor, spune că, dincolo de legendă, movila este un mormânt cât se poate de real. Istoricul botoşănean spune că acolo s-ar afla, după anumite piese de inventar recuperate din movilă, mormântul unui războinici ostrogot, o căpetenie.
”Mormântul a fost cercetat o singură dată, la începutul secolului al XIX lea, cu metodele de atunci. Mărturiile vremii spun că acolo s-au găsit nişte obiecte, ale căror poze au apărut mai târziu şi în posesia cărora am intrat şi noi. Sunt obiecte germanice. Inclusiv coiful este al unui germanic. Totodată defunctul se spune că avea părul păstrat. Era lung şi roşcat. De aceea au crezut că este o femeie şi i-au spus ”crăiasa”. După aceea şi-au dat seama că este un bărbat, un războinic, înarmat. A fost îngropat cu tot cu calul”,
spune Gheorghe Apătăchioaei.
Click AICI pentru continuarea articolului
