Intrarea României în spațiul aerian și maritim Schengen înseamnă o serie de beneficii pentru români, printre care o libertate de mișcare mai mare și o serie de proceduri simplificate. În același timp, libertatea de mișcare lovește puternic mediul de afaceri din România.
Iar un astfel de exemplu s-a consumat miercuri la sediul fabricii GT Company care activează în domeniul industriei textile. O parte dintre angajați au sunat la Poliție și au declarat că sunt sechestrați de angajatori.
La sediul fabricii din Zona Industrială au ajuns echipaje de polițiști, printre care și un negociator dar, și reprezentanți ai Biroului pentru Imigrări al județului Botoșani.
Undeva prin 2019, umplerea golului lăsat de milioanele de români care trăiesc în diaspora, era făcută cu asiatici.
La Botoșani, fabrica GT Company reușise să angajeze 44 de srilankezi cu care-și onora comenzile. Era începutul unei povești profesionale frumoase:
Ulterior, cetățenii din Sri Lanka au devenit parte din cotidianul botoșănean, prin magazine sau la plimbare în parcuri. S-au lăsat integrați și acceptați și munceau în locul românilor care deveniseră „srilankezii” italienilor, spaniolilor sau englezilor.
Intrarea României în spațiul aerian și maritim Schengen a început să reprezinte o poartă larg deschisă spre Europa. O migrație la limita legalității, pe banii companiilor românești și cu largul sprijin al statului.
Cetățenii asiatici merg la firme de recrutare și se declară interesați de locuri de muncă în România. Inclusiv la Botoșani. În domeniul confecțiilor preponderent, unul mai puțin solicitant fizic. Participă la interviuri, semnează contracte de muncă pentru o perioadă de doi ani.
Mai apoi, pe cheltuiala viitorului angajator ajung în România și obțin actele necesare pentru a lucra. În paralel, fac demersuri pentru punctul final al călătoriei, care nu este nicidecum Botoșani, România.
Ci alt stat din Europa. Italia mai ales ar fi preferată. Unii pur și simplu își părăsesc locurile de muncă după trei luni. Alții folosesc călăuze.
Valentina Dănuță, administrator GT Company
„Ne folosesc doar ca țară de tranzit, doar ca firmă de transport. Eu chiar mă întreb, am ajuns firmă de transport, agenție de turism, ce fac? Transport srilankezi? Vin, unii pleacă după două săptămâni pentru că au aranjat totul deja, au rude în Italia și călăuzele sunt pregătite, costă cam 5.000 de euro. Alții așteaptă trei luni de zile ca să primească permisul de muncă totuși, să aibă un act la mână ca să poată să plece cu avionul, să nu mai dea 5.000 de euro pe călăuză. Majoritatea sunt deja pregătiți, au conexiuni, au totul pregătit”
În două zile, 17 srilankezi i-au cerut banii pentru perioada lucrată și actele ca să poată pleca. Iar asta în ciuda contractelor de muncă valabile. Ultimul refuz din partea companiei s-a soldat cu apel la 112, srilankezii susțineau să sunt ținuți la Botoșani împotriva voinței lor.
Valentina Dănuță, administrator GT Company
„Ieri șapte și astăzi zece. Au venit că ei vor să plece, vor lichidarea. Ca și cum eu am personal 24 din 24 ca să le închei lor situația, să le încetez contractele de muncă. Și dacă nu e gata în cinci minute, mă reclamă la Poliție. De aceea era și Poliția aici, ei au sunat, au zis că sunt sechestrați, a venit Poliția și i-a găsit în curte”,
În cele din urmă, toți și-au primit documentele de încetare a contractelor de muncă și sunt liberi să plece. Negociatorul Poliției nu a dispus vreo măsură, doar s-a asigurat că lucrurile nu degenerează.
Grupul de cetățeni din Sri Lanka s-a dispersat rapid la momentul sosirii jurnaliștilor de la Botoșăneanul. Întrebați ulterior despre motivul pentru care au sunat la Poliție, au arătat că nu au vreo problemă. O femeie din grup spunea că vrea să lucreze în altă „patrie”, iar un bărbat explica faptul că și-a găsit de lucru la Timișoara.
În urmă, compania care le-a facilitat accesul pe piața muncii din România rămâne cu banii pierduți, fără muncitori și cu o foarte mare frustrare.
Asupra statului care nu are încă o legislație care să protejeze angajatorii.
Valentina Dănuță, administrator GT Company
„Investesc bani, timp, nervi ca să-i aducă. Să aducă forță de muncă în țara asta în care nu mai există. Îi aduc pe banii mei, pentru că statul nu a reușit să aducă niciun român înapoi sau să ne susțină. Îi aducem noi pe banii noștri, însă statul nu ne protejează cu nimic. Nu există nicio reglementare pentru noi. Îi aducem și după aceea ei sunt liberi să plece oriunde, în Londra, Paris, oriunde”
Pentru un singur cetățean din Sri Lanka angajatorul contactează agenția de recrutare, participă la selecție în vederea angajării, obține avizele de muncă ce ajung undeva la 350 de euro de persoană, plătește biletele de avion și îi asigură o cazare decentă.
Iar singura măsură legislativă a statului român a fost adoptarea unei legi prin care obligă cetățenii străini să lucreze minim un an în România, unde au obținut viza de muncă. Dar nicio pedeapsă pentru cei care nu respectă această obligație.
Iar datorită Schengen-ului aerian, srilankezii, doar cu câteva zeci de euro cât costă un bilet de avion spre Italia, de exemplu, la o companie aeriană low-cost, și-au îndeplinit scopul final de a ajunge într-o țară europeană. Alta, decât România.
Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație fără frontiere, din care fac parte 29 de țări. Acesta le permite cetățenilor UE și multor resortisanți din țări terțe să călătorească liber, fără controale la frontiere.
