44 de artiști din nouă țări au expus la Botoșani, în a opta zi a lunii a opta, în cadrul celei de a opta ediții a Salonului Internațional de Artă Naivă ”Gheorghe Sturza”. Un eveniment emoționant, întrucât a fost dedicat celei care a inițiat, în 2009, această manifestare culturală: Margareta Mihalache.
Un curent aparent facil, o artă ce pare mult mai abordabilă decât altele, o pictură ușor recognoscibilă, și totuși dificil de încadrat pe făgașul ce i se cuvine.
Artistul naiv nu este un artist popular, chiar dacă se hrănește spiritual din arta populară, din lumea țărănească. Nu este nici o pictură primitivă, la fel cum nu o putem numi nici artă de amatori. Mai mult decât pare, arta naivă are propriile criterii, propriile granițe care o fac să se distingă în spațiul pictural.
Criticii ne-o amintesc, spre exemplificare, încă din timpul lui Henri Rousseau – Vameșul, dar trec și pe lângă Paul Gauguin, care ne-a oferit, la rândul său, adevărate insule ale naivității, cu o expresivitate, ne spune Victor Ernest Mașek, ”plină de forță, extaz solar și de o intensitate cromatică instinctivă”. Același critic ne atrage atenția și asupra picturii lui Kandinski, dar și asupra celei ce poartă semnătura lui Paul Klee.
Pictori renumiți, care au scotocit lumea în căutarea inspirației ce avea să îi aducă pe tărâmul artei naive. A fost, în fapt, ”o încercare chinuitoare de a se regăsi pe ei înșiși, propria puritate, în afara ipocriziei, convențiilor și stereotipiei unei culturi oficiale resimțite ca sterilă” (Victor Ernest Mașek).
De aceea, spun criticii și artiștii deopotrivă, pictura naivă nu poate fi concepută în afara spiritului. Arta naivă comunică o realitate care trece, este adevărat, prin sensibilitatea artistului, dar păstrează autenticul, prospeţimea, adevărul prim. Păstrează spiritul.
Poposind asupra lucrărilor, este lesne de concluzionat că arta naivă impresionează nu prin complexitatea tehnicilor, nici prin subversivitatea mesajelor sau inovaţii în formă sau culoare. Ci chiar conceptul de autenticitate, de simplitate și în același timp complexitate ce caracterizează arta naivă.
Un eveniment care se desfășoară de opt ani la Botoșani a fost dominat de o tristețe pe care toți cei prezenți au exprimat-o: dispariția celei care a fost atâția ani sufletul manifestării, Margareta Mihalache.
Astfel, sâmbătă la amiază, în sediul Direcției Județene pentru Cultură Botoșani, a fost inaugurată a VIII-a ediție a Salonului Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”, închinată memoriei Margaretei Mihalache, expert al Ministerului Culturii din 2012 și consultant artistic al Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, cea care a reînviat expozițiile de artă naivă la Botoșani, începând din 2 noiembrie 2009.
Cornelia Ciobanu, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, a deschis Salonul de Artă naivă din acest an, propunând un moment de reculegere pentru cea care a fost Margareta Mihalache, pe care a evocat-o spre (re)amintirea celor prezenți.
”Aș vrea să mulțumesc tuturor celor care au răspuns afirmativ invitației noastre, domnilor artiști din țară și din străinătate. Unul dintre obiectivele principale ale Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani îl constituie păstrarea, conservarea și promovarea meșteșugurilor și valorilor tradiționale. Calitatea celor două târguri anuale ale meșterilor populari din județul nostru, festivalul ouălor încondeiate, temele de cercetare, cât și Salonul Internațional de Artă naivă ”Gh. Sturza” au cunoscut an de an importante realizări în perioada când la cârma compartimentului de etnografie s-a aflat Margareta Mihalache, consultant artistic care și-a dedicat toate cunoștințele și priceperea pentru ca zestrea strămoșească să fie mai bine conservată și redată publicului”,
Cornelia Ciobanu, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani
Dănuț Huțu, directorul Direcției pentru Cultură Botoșani, a exprimat, de asemenea, regretul pentru dispariția prematură a celei care a fost Margareta Mihalache și care anul trecut ”a venit cu această propunere ca în acest spațiu, la parter și la etaj, să realizăm un spațiu expozițional”.
”Îi mulțumesc acum, când este în ceruri, pentru această idee. Din păcate, pandemia nu a permis ca anul acesta să organizăm mai multe acțiuni, dar anul trecut a fost primul salon organizat aici, în spațiul nostru, și se pare că a fost de bun augur, au mai urmat și alte expoziții. Se cuvine să facem o reverență pentru activitatea Margaretei Mihalache, care în timpul cât s-a aflat la Centrul de Creație a slujit cu pasiune, cu ardoare, cu tenacitate, cu perseverență arta tradițională din județul Botoșani. Îi suntem datori pentru că a reușit nu doar să dea o față nouă târgurilor, ci și să repornească acest salon de artă naivă. Mulțumesc colegilor pentru faptul că, în condiții extrem de dificile, au gândit organizarea acestei acțiuni”,
Dănuț Huțu, manager Direcția pentru Cultură Botoșani
Ediția din acest an a fost coordonată de specialistul în etnografie Steliana Băltuță. Cea care a oferit publicului prezent la vernisaj un parcurs asupra apariției și evoluției artei naive în lume, exemplificând prin imagini, dar accentuând deopotrivă asupra influențelor pe care artiștii amintiți le-au preluat, dezvoltat și îmbogățit de-a lungul propriilor experiențe.
Steliana Băltuță nu a început, însă, fără a aminti cu lacrimi în ochi de imensa contribuție pe care Margareta Mihalache a avut-o la tot ceea ce înseamnă tradiție, artă populară, artă naivă, atâta timp cât a profesat în cadrul Centrului de Creație.
”Margareta Mihalache, un profesionist desăvârșit. Emoțiile sunt atât de mari… parcă timpul pentru mine s-a oprit în loc”,
Steliana Băltuță, etnograf
În continuare, Steliana Băltuță a prezentat câteva repere ale artei naive, dar și locul ei în arta universală. Arta naivă nu a început în Croația, de la Ivan Generalic, așa cum se arată în unele tratate, opinează Steliana Băltuță, ci mult mai devreme.
”În primul rând, aș începe cu un jurnal vechi în care se spunea că leagănul artei naive este în Serbia. De fapt începutul artei naive este în Franța, iar autorul a fost Henri Rousseau, căruia i se spunea și Vameșul. Născut în 1844, deci în secolul al XIX-lea, în Franța. Aici a început această manifestare artistică. În 1877 a început să expună la Salonul Independenților. Arta naivă a început să fie apreciată. Reamintesc marea artă a Renașterii, cu arhitectura, pictura, sculptura, începută în secolul al XIII-lea, în Italia, și care a continuat prin Germania, prin 1525, și iată că, la un moment dat, s-a oprit în timp. Dar artiștii plastici au găsit în ei forța, încercând să iasă în aer, in plein-air, au continuat să lucreze în lumină, de aceea au apărut foarte multe curente artistice în Franța…. Au apărut și alte curente. Așa și cultura naivă”,
Steliana Băltuță, etnograf
Abia în 1914 se naște, în Croația, Ivan Generalic, ce avea să devină la rândul său un cunoscut artist naiv.
Iar Steliana Băltuță a oferit drept argument al faptului că pictura naivă venea din Franța un citat din cuvintele criticului de artă care i-a alcătuit albumul lui Generalic: ”ca urmașul lui Henri Rousseau-Vameșul de care, în tinerețe nu auzise niciodată, pictorul Ivan Generalic oferă în arta sa o alternativă ce domină societatea modernă urbanistă. Dacă Rousseau rămâne în universul fabulei, Generalic menține tiparul vechilor tradiții ale țăranilor din Croația”.
”Chiar dacă celelalte curente artistice au rămas pe loc, arta naivă continuă. Are acum 133 de ani și este preluată de generații, și generații continuă această artă care este arta sufletului, arta inimii și care aduce atâta culoare, bucurie și energii pozitive în sufletele noastre, ale celor care privim, dar și în sufletele artiștilor care au lucrat. Felicit organizatorii că au avut puterea ca în acest moment, când întreaga fire nu și-a revenit, iată că găsim o forță, energiile pozitive ca să mergem mai departe”,
Steliana Băltuță, etnograf
Un discurs apreciat de publicul prezent a fost și cel al criticului de artă Felicia Acsinte. Cea care, după ce a apreciat activitatea deosebită depusă de-a lungul timpului de Margareta Mihalache, a oferit o importantă lecție de artă naivă.
”Mă bucur să mă aflu astăzi din nou aici, după un an de zile, și în același timp cu o tristețe în suflet din pricina pierderii doamnei Margareta, cu care am strâns o prietenie, pe care am descoperit-o ca om, ca bun profesionist. Este o mare pierdere și va rămâne în memoria noastră pentru foarte mult timp. Ca întotdeauna, pentru noi, există această legătură spirituală cu cei dispăruți, de aceea nici ea nu va dispărea niciodată din inima noastră. Cred că asta face și arta și ni se demonstrează încă o dată în aceste vremuri aproape greu de crezut, vremuri care ne-au luat prin surprindere și cărora, totuși, am reușit să le facem față, că arta vine încă o dată și ne arată că nu este în pauză. Nu stă, nu pleacă, este tot timpul printre noi și în sufletul nostru”,
Felicia Acsinte, critic de artă
Criticul de artă ieșean a prezentat apoi o perspectivă asupra a ceea ce înseamnă arta naivă.
”O pictură care nu este deloc în sensul lingvistic al ei, ci ne aduce, prin imaginea pictată, esența sufletului nostru, a regăsirii copilărești care este înțeleasă prin această formă simplă. Prin această putere de a ne conecta prin lăuntrul nostru și de a descoperi un sens important pe care fiecare lucrare în parte ni-l aduce nouă.
Trebuie să diferențiem arta naivă de arta tradițională, pentru că la prima vedere, chiar dacă este socotită o artă care nu respectă rigorile geometrice, și este numită pictura acre încalcă regulile geometrice, fiind eronată, vine și ne demonstrează opusul prin ceea ce transmite în sufletul fiecăruia. Arta naivă, prin felul de a pune culoarea, prin această explozie de culoare uneori, prin decorativismul ei, prin culorile calde, descoperim de fapt această lume a inocenței, o lume pierdută, arhaică, la care încercăm să ne conectăm. Iată că în societatea contemporană în care trăim cu toți, cu zumzetul, forfota, agitația, mai nou cu această încercare la acre suntem supuși, pierdem conectarea cu noi înșine, ne pierdem rădăcinile și esența. Iată că arta naivă vine să ne amintească, să ne reconecteze și să ne oprim o clipă din tot alergatul zilnic să ne întrebăm cine suntem și ce vrem să facem de fapt. Să ne regăsim și să ne oprim corpul pentru ca sufletul nostru să ne prindă din urmă și astfel să ne conectăm într-o singură persoană”,
Felicia Acsinte, critic de artă
O semnificație aparte are ediția din acest an a Salonului de Artă naivă, a spus în final Felicia Acsinte: a opta ediție, suntem în data de 8, luna a opta, cu 44 de participanți (4 + 4 = 8).
”Se pare că este un număr simbolic, cifra perfecțiunii, 8 pe orizontală este simbolul infinitului, pe verticală este legătura dintre cer și pământ, poate că această dată deloc întâmplătoare ne arată că în ciuda lucrurilor prin care trecem este un nou început al nostru, al fiecăruia în parte”,
Felicia Acsinte, critic de artă
Calistrat Robu, pictorul ieșean care s-a aflat la Botoșani și ca reprezentant al Uniunii Creatorilor de Artă - Filiala Iași, a adăugat celor spuse anterior faptul că Margareta Mihalache este cea care ”a reînrădăcinat arta naivă la Botoșani”.
”Pentru că Botoșaniul are o tradiție în arta naivă. A fost înainte de 1989 pe frontispiciul artei naive mondiale”,
Calistrat Robu, pictor
Cu toate acestea, spune artistul ieșean, ”eu nu mă simt legat de arta naivă, eu mă simt legat de arta rupestră, eu mă simt legat de arta de Cucuteni, e a noastră”.
”Pentru că avem mii de ani în spate și va mai exista mii de ani de acum încolo artă făcută de oameni. Pentru că există un spirit uman, avem o latură legată de spiritul universal pe care noi o ducem mai departe, vrând, nevrând. E un dar sau un blestem. Cum trăim în viața socială și avem daruri undeva sus-puse, care se storc și ne fac o viață imposibilă, așa avem și un spirit artistic, acel dar care ne face să trăim altfel, la un nivel superior. Ori superioritatea noastră nu ne-o poate lua nimeni. Noi ne manifestăm artistic prin culoare. Culoarea este o poezie, o poezie supremă care nu e a noastră, a românilor, a întregii lumi”,
Calistrat Robu, pictor
Evenimentul cultural a fost organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, având drept parteneri Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani și Uniunea Creatorilor de Artă - Filiala Iași.
Prezentarea expoziției a fost continuată cu lansarea volumului trilogie („Misterul lupului alb”, „Drumul spre lumină”, „Diluviul durerii”), avându-l ca autor pe artist naiv ieșean Calistrat Robu, care a și expus pictură naivă. Cu același prilej a fost lansată şi cartea de versuri „Rătăciri”, a poetei Corina Gherman, din Iași.
Pe simeze, iubitorii de frumos au admirat lucrări de artă naivă ce aparțin unui număr de 44 artiști din România, dar și din Israel, S.U.A., Franța, Italia, Cehia, Slovacia, Lituania, Finlanda.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
