Legea salarizării le-a permis primarilor să devină „bugetari de lux“.
Cu salariile aflate la mâna consilierilor aleşi, primarii au ajuns ca în comune cu un număr scăzut de oameni, să obțină lefuri mai mari decât în altele mai populate. Revista Capital a centralizat şi creionat cel mai complet şi reprezentativ tablou al salarizării în primării.
Dacă iniţial era de aşteptat ca Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, să aibă cel mai mare salariu din ţară, primarul de la Alba Iulia, Mircea Hava, a demonstrat că mereu se poate mai mult. Salariul lui brut: 16.313 lei pe lună (12.265 de lei net/lună), este cu aproape două mii lei peste indemnizaţia lunară a edilului-şef al Bucureştiului.
Capitala are un regim special stabilit prin definiţie. Primarul Gabriela Firea are un salariu brut de 14.500 lei (10902 lei net/lună), cu un coeficient 10 de calcul. Un punct din coeficient este egal cu salariul minim brut, respectiv 1.450 de lei.
Primarii de sector, la fel ca şi primarii din municipiile reşedinţe de judeţ, au o indemnizaţie stabilită la nivelul de 13.050 lei brut (coeficient 9). Însă, aşa cum vom vedea mai jos, tabelul din lege este doar orientativ, pentru că unii primari au forţat limitele, mai ales că votul consilierilor locali are putere de lege.
Cu cifrele în mână, sare în ochi salariul primarului municipiului Alba Iulia, Mircea Hava: 16.313 lei brut (12.265 de lei net/lună), mai mare, aşa cum am menţionat, decât cel la Gabrielei Firea. Este, de altfel, şi cel mai mare salariu din datele centralizate de revista Capital şi furnizate de sindicatele din administraţie.
Un salariu similar celui al primarului Gabriela Firea încasează şi fostul premier Emil Boc, primar al Clujului. Suma: 14.500 lei brut pe lună. Salarii de primari de sector, în cuantum de 13.050 lei, au şi primarii din Bistriţa, Zalău, Suceava, Botoşani sau Satu Mare.
La Iaşi, consilierii i-au stabilit primarului Mihai Chirica un salariu de 13.000 lei brut, identic cu cel al omologului de la Timişoara, Nicolae Robu, şi cu al primarului Vasile Pavăl din Vaslui. Un salariu ceva mai mic încasează primarul Alexandriei, Victor Drăguşin, care are pe hârtie 12.000 lei brut pe lună.
Primarul din Tecuci, Cătălin Hurdubae, are o indemnizaţie cu o mie de lei mai mică, respectiv 11.000 lei. În localităţi precum Câmpina, Sebeş sau Caransebeş, salariile primarilor au valori identice: 9.425 lei pe lună.
Primar Alba Iulia, Mircea Hava: 16.313 lei brut
Primar Cluj-Napoca, Emil Boc: 14.500 lei brut
Primar Bistriţa, Ovidiu Creţu: 13.050 lei brut
Primar Zalău, Ionel Ciunt: 13.050 lei brut
Primar Suceava, Ion Lungu: 13.050 lei brut
Primar Botoşani, Cătălin Mugurel Flutur: 13.050 lei
Primar Satu Mare, Kereskényi Gábor: 13.050 lei brut
Primar Iaşi, Mihai Chirica: 13.000 lei brut
Primar Timişoara, Nicolae Robu: 13.000 lei brut
Primar Vaslui, Vasile Pavăl: 13.000 lei brut
Primar Alexandria, Victor Drăguşin: 12.000 lei brut
Primar Tecuci, Cătălin Hurdubae: 11.000 lei brut
Primar Câmpina, Horia Tiseanu: 9.425 lei brut
Primar Caransebeş, Felix Borcean: 9.425 lei brut
Primar Sebeş, Dorin Nistor: 9.425 lei brut
Pe primul loc în topul celor mai mari salarii la nivelul comunelor se află primarul Iulian Găină din Tarcău, judeţul Neamţ. Localitatea din Moldova are 3.500 de locuitori, iar indemnizaţia edilului Găină este de 7.500 de lei. Primarul are şi un spor de 25% din salariu, cuvenit pentru deruluarea a două proiecte prin fonduri europene. Legea salarizării nu a adus numai lapte şi miere pentru toţi primarii. Îna ceastă situaţie este primarul comunei dâmboviţene Niculeşti, Dorinel Soare. Salariul acestuia a scăzut după aplicarea noului act normativ cu aproximativ 2.000 de lei, de la 8.100 lei, cât avea până la 1 iulie 2017, la 6.250 lei.
Sindicatele din administraţie spun că majorările salariale de la vârful primăriilor au condus la noi forme de inechitate.
„Există mai ales în comune, care au un număr asemănător de locuitori. Şi salariile sunt diferite de la o localitate la alta. Asta poate nu ar fi cea de plâns, atunci când vine vorba de edili. Însă criteriul numărului de locuitori a dus, din păcate, inclusiv la scăderi de salarii în rândul personalului din primării, şi mă refer aici la posturile ocupate prin concurs, nu la personalul contractual“,
a explicat Pompiliu Buzduga, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA).
Un alt aspect sesizat de reprezentanţii angajaţilor din sistem este legat de neaplicarea prevederii care stabileşte o majorare cu 12,5% pentru persoanele din primării autorizate să opereze în Registrul Electoral.
Suma reprezintă echivalentul a 5 clase de salarizare succesive suplimentare de 2,5% faţă de salariul deţinut, fără ca nivelul veniturilor salariale ale acestor persoane să depăşească nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar. „Printr-o interpretare restrictivă şi eronată, anumite autorităţi consideră în mod greşit că această majorare nu s-ar mai putea aplica, motivând că fosta Lege-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată şi astfel nu ar mai putea opera noţiunea de "clasă de salarizare.
Interpretarea este greşită, deoarece este vorba în primul rând de o prevedere legală în vigoare, care nu a fost abrogată, în baza căreia s-au emis dispoziţii, care au aplicabilitate şi după 1 iulie 2017. Totodată, noţiunea de "clasă de salarizare", astfel cum a fost prevăzută în fosta Lege-cadru nr. 284/2010 nu a însemnat altceva decât o valoare procentuală clar definită în procent de 2,5%. Este evident că această conversie din clase de salarizare în procente se poate realiza în prezent“, a conchis Pompiliu Buzduga.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:
