"Prefectul Judeţului Sibiu este obligat de lege să emită, de urgenţă, Ordinul pentru încetarea de drept a mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean al domnului Cindrea. În cazul în care prefectul judeţului Sibiu nu binevoieşte să respecte legea şi să dispună încetarea de drept a mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu - solicit premierului Cioloş să demită de urgenţă Prefectul. Legea nu este opţională, nu e făcută pentru a fi batjocorită, iar aplicarea acesteia, în cazuri de incompatibilitate, nu este o noutate în România. De exemplu, în judeţele Argeş şi Hunedoara, legea s-a aplicat: aici, prefectul a emis actul de încetare a mandatului preşedintelui CJ, imediat după decizia definitivă a instanţei", a declarat Raluca Turcan, vineri, într-o conferinţă de presă.

Potrivit Ralucăi Turcan, prefectul Ovidiu Sitterli 'protejează mandatul' de preşedinte de Consiliu Judeţean al lui Cindrea.

"În Constanţa, Iaşi, Arad şi Botoşani prefecţii i-au suspendat pe preşedinţii Consiliului Judeţean în momentul în care aceştia au intrat sub urmărire penală. În Sibiu, nici după decizia definitivă a instanţei şi respingerea contestaţiei în anulare, preşedintele CJ nu se dă dezlipit de scaunul aflat în str. General Magheru nr.14. Această atitudine denotă un comportament ilegal, indolenţă şi mai ales o sfidare asupra legii şi implicit asupra cetăţenilor. Într-un stat care aspiră la corectitudine şi care luptă împotriva corupţiei pentru consolidarea democraţiei, autorităţile nu pot să facă uz de putere sau să treacă cu vederea astfel de comportamente ilegale. Dacă prefectul va continua să-i protejeze mandatul unui condamnat, care este în incompatibilitate cu funcţia, şi nu va aplica legea, va trebui să plece şi dânsul, de mână, cu domnul Cindrea", mai arată Raluca Turcan.

Ioan Cindrea a anunţat vineri, că nu va demisiona şi spune că nu poate fi demis, în replică la solicitarea liberalilor adresată prefectului. "Vocile din PNL care cer încetarea înainte de termen a mandatului de ales local invocă art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/ 2004 care prevede: 'calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate'. Menţionăm că sentinţa pe care preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, a primit-o de la Î.C.C.J.R. este cu suspendare şi nu i s-au interzis drepturile civile de a alege şi a fi ales. În consecinţă, nu se impune încetarea înainte de termen a mandatului de preşedinte a Consiliului Judeţean Sibiu", a precizat vineri, Radu Nechit, consilier personal al lui Ioan Cindrea.

Ioan Cindrea a făcut deja recurs în casaţie împotriva deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. "Precizăm că, în conformitate cu legislaţia din România, domnul Cindrea şi-a exercitat drepturile legale şi a declarat deja recurs în casaţie împotriva deciziei Curţii. De asemenea, avocaţii săi pregătesc o excepţie de neconstituţionalitate, în baza dispoziţiilor art.434, al.1 din Codul de Procedură Penală, care va fi depusă în zilele următoare", a mai declarat vineri, Radu Nechit. PNL Sibiu a solicitat miercuri, prefectului Ovidiu Sitterli, să dispună încetarea de drept a mandatului preşedintelui Consiliului Judeţean. Întrebat de corespondentul AGERPRES, ce va face în cazul Cindrea, prefectul sibian a refuzat joi să facă orice comentariu.

Ioan Cindrea a făcut recurs în casaţie împotriva deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) care a respins contestaţia în anulare pe care a depus-o la decizia condamnării sale la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Cindrea a fost condamnat printr-o decizie definitivă, în septembrie 2015, de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, el fiind acuzat că şi-a angajat ilegal soţia la biroul său parlamentar în perioada cât a fost deputat. Curtea Supremă a respins ca nefondat apelul declarat de Cindrea şi a menţinut condamnarea la un an de închisoare cu suspendare dată în decembrie 2014, de un alt complet de judecată de la aceeaşi instanţă. Ioan Cindrea a fost trimis în judecată în iunie 2014 de procurorii Parchetului General, dosarul fiind deschis în urma unei sesizări a Agenţiei Naţionale de Integritate. Potrivit sesizării, în perioada octombrie 2009 - februarie 2011, în calitate de deputat, Ioan Cindrea a propus angajarea în cadrul biroului său parlamentar a soţiei sale, Amalia Cindrea, şi a avizat contractul individual de muncă încheiat cu aceasta, contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru el în cuantum total de 35.061 lei, sumă plătită din bugetul Camerei Deputaţilor. 

(Sursă: Știri pe surse)