Zeci de pasionaţi de cultivarea soiurilor româneşti de legume şi de păstrarea acestora în grădinile fiecărui român oferă gratuit seminţe din soiurile vechi pe care le deţin.
Oamenii aceştia deosebiţi din toată ţara, dar şi din Republica Moldova şi Ucraina, s-au reunit și la Suceava, evenimentul fiind organizat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava şi Grupul „Seminţe cu Suflet”, alături de oameni minunaţi uniţi de o pasiune unică – seminţele.
Astfel s-au strâns la Suceava oameni din Călăraşi, Cluj, Alba, Botoşani, Buzău, Neamţ, dar și din Ucraina şi din Republica Moldova.
„Seminţe cu suflet“ a pornit de la un grup de vecini dintr-o comună din judeţul Buzău, care au început să facă schimb de seminţe pentru a avea fiecare cele mai bune legume şi cele mai frumoase flori. Schimburile s-au extins în satele învecinate şi în şapte ani, aproape 2.000 de pasionaţi din toată ţara au devenit fideli aceluiaşi principiu: „Strânge, seamănă şi dă mai departe!“. Ei nu fac parte dintr-o asociaţie sau fundaţie, activitatea fiind susţinută de fiecare membru în mod voluntar, scrie Lumea satului.
Rodica Meiroşu este unul dintre iniţiatorii grupului care oferă grădinarilor care vor să cultive fructe sau legume româneşti seminţe din soiuri vechi, puieţi de pomi fructiferi, seminţe şi puieţi de flori în cadrul unor evenimente de câteva ore, realizate pe munca, cheltuiala şi efortul fiecăruia de a dărui seminţe
„Seminţe cu suflet este un târg mai puţin obişnuit pe care îl organizează un grup de voluntari, în aproape toate regiunile din ţară. Prin schimburi, noi am strâns din toate zonele ţării şi din afara ţării soiuri vechi de plante pe care oamenii le cultivă în grădinile lor, de multe ori fără să le ştie valoarea, soiuri pe care le înmulţim şi le distribuim celor care doresc să le aibă în grădinile sau în culturile lor. Punem accent pe soirile româneşti, căutăm să le înmulţim pentru că ne dorim să nu se piardă. De aceea distribuim totul voluntar. Sunt seminţe curate, fără modificări genetice, nehibridizate, fără tratamente chimice de sinteză. Nu decontăm nicio cheltuială, nu cerem sponsorizări sau sprijin material nimănui, iar târgurile se organizează acolo unde obţinem un spaţiu adecvat gratuit şi unde se pot strânge şi donatori zonali. Prin daruri şi schimburi, seminţele româneşti, în special cele de ierburi aromatice – pătrunjel, leuştean, mărar – au ajuns în toată Europa, fiind cultivate tot de români, dar au ajuns şi în Kenya şi India. Dăruim seminţele din suflet, fără a cere nimic la schimb – doar conştiinţa fiecăruia că acele seminţe vor ajunge în pământ, vor fi semănate, multiplicate şi date mai departe“, spune Rodica Meiroşu
Grupul de pasionaţi şi-a stabilit un set de principii după care se ghidează permanent: „Seminţe cu suflet“ este un spaţiu al prieteniei, destinat asigurării existenţei şi distribuirii gratuite a seminţelor reproductibile şi a plantelor curate şi sănătoase, pentru perpetuarea soiurilor de calitate şi apărarea biodiversităţii.
Seminţele sunt adunate cu migală din grădini de gospodari, fiecare după posibilităţi şi pricepere, apoi sunt ambalate manual în punguţe, etichetate şi oferite în cadrul târgurilor
În fiecare an se pierd foarte multe soiuri locale de legume şi de pomi fructiferi şi doar puţinii oameni pasionaţi le mai cultivă în grădini şi livezi.
Sorgul este a cincea cea mai cultivată cereală din întreaga lume, după grâu, orez, porumb şi orz. Această cereală gustoasă şi fără gluten este destul de puţin cunoscută şi consumată la noi, deşi conţine o gamă variată de fitochimicale care acţionează ca antioxidanţi în corp, aşa cum sunt taninele, acizii fenolici, antocianinele, fitosterolii şi policosanolii.
Victoria Militaru este din Botoșani. Ea cultivă sorg pentru că este o cereală uşor de digerat, fără gluten, recomandată în boala celiacă. Este folosită la prepararea pâinii şi a aluaturilor coapte, dulci sau sărate, fiind o sursă de fibre şi proteine.
„Păcat că sorgul nu îl mai plantează lumea sau doar pentru a confecţiona mături, cu toate că bobiţele sunt foarte bune şi dau adevărata valoare plantei. Şi ştirul roşu, o altă plantă uitată şi pe care lumea nu o mai cultivă, este foarte bogat în vitamine şi minerale. Denumit şi ”boabele lui Dumnezeu”, ştirul era la fel de preţios ca aurul, planta fiind menţionată cu rangul de regină a nemuririi în scrierile sanscrite, iar grecii antici o denumeau ”amaranthus”, planta care nu moare, fiind benefică în bolile de ficat şi inimă, pentru combaterea infecţiilor şi tulburărilor gastro-intestinale, anemie, diabet, boli de piele, stomatită, parodontoză, ulcer, ateroscleroză. Astăzi se foloseşte mai mult în ciorbe, tocăniţe sau salate. Avem şi pelin amar, tătăneasă, rădăcini de tarhon, rădăcini de oregano, o plantă care s-a adaptat şi la noi. Am luat seminţe din pieţe, le-am înmulţit şi acum le dăm mai departe. Acesta este rostul pieţei noastre, să înmulţim şi să dăm mai departe“, a spus Victoria Militaru.
(Foto: Lumea satului)
