Întreaga lume medicală face astfel o reverență în fața unui geniu născut pe meleaguri botoșănene.
Noul corp al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a fost inaugurat la începutul acestei luni. Clădirea poartă numele celebrului profesor Nicolae Leon, botoșăneanul din păcate prea puțin cunoscut la el acasă. Clădirea are 13 etaje și a fost, până în urmă cu șase ani, sediul Universității „Petre Andrei” din Iași.
Evenimentul a început prin dezvelirea bustului care îl înfățișează pe Nicolae Leon, după care, atât invitații, cât și publicul, s-au îndreptat către Aula „Alexandru Brăescu”, unde - scrie cuzanet.ro - a avut loc ceremonia de inaugurare.
Despre biologul care a dat numele noului corp UMF a vorbit, în cadrul ceremoniei de inaugurare, dr. Richard Constantinescu.
„Câți dintre bărbați ar putea crește șase copii la 38 de ani, așa cum a făcut Nicolae Leon, fără soție?”, a spus dr. Richard Constantinescu.
Medicul a mai spus că statuia proaspăt dezvelită este prima pe care a văzut-o că „zâmbește”. Tot el a prezentat și volumul pe care l-a editat, ”Nicolae Leon, rectorul Unirii”, publicat la Editura „Grigore T. Popa”.
„Este interesant că un om din Botoșani, un bărbat care a trecut prin multe încercări în timpul vieții, a fost ctitorul unui cămin important, care a găzduit peste 400 de studenți, și a inițiat un comitet prin care Bojdeuca lui Ion Creangă a fost primul muzeu literar din România”, a spus, potrivit cuzanet.ro, dr. Richard Constantinescu.
Apoi, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași, a vorbit despre capacitatea pe care noul corp al UMF o are, respectiv de 1.833 de locuri și șase amfiteatre, în care încap câte 120 de persoane. Acestea pot fi unite câte două, pentru a obține un spațiu mai mare.
„Am ales să denumim noua clădire ”Nicolae Leon” pentru amintirea și cinstirea unui om important, a unei personalități ieșene, care face parte nu doar din istoria profesorilor români de medicină, ba chiar din istoria țării. Numele lui este legat de o lume cu rezonanțe profunde pentru ceea ce înseamnă modernism și profesie în școala românească. Nicolae Leon a fost rectorul universității noastre la momentul Marii Uniri. Avem onoarea și obligația de a ne păstra istoria vie”, a subliniat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu.
Potrivit cuzanet.ro, studenții UMF vor putea merge la cursurile din Corpul „Nicolae Leon” începând din semestrul al II-lea al anului universitar 2019-2020, după ce o parte dintre disciplinele Facultății de Medicină Generală, cu precădere cele preclinice, își vor muta acolo activitatea.
Cu o contribuție remarcabilă în știința românească, un deschizător de drumuri și cu o gândire inovatoare, Nicolae Leon nu se bucură, totuși, de aceeași recunoaștere ca a fratelui său, Grigore Antipa. O legătură de familie, de altfel, și ea la fel de puțin cunoscută, chiar dacă fratele mai mare a avut o influență covârșitoare în formarea profesională a lui Grigore.
Nicolae Leon este fondatorului parazitologiei românești, autorul primelor cercetări asupra epidemiologiei malariei din România, reprezentant al perioadei de consolidare a biologiei româneşti.
Nicolae Leon s-a născut pe 15 aprilie 1862, în Băiceni, județul Botoșani, din părinții Iorgu Leon și Zoe, născută Neculau. Mama Zoe s-a recăsătorit câțiva ani mai târziu cu avocatul Vasile Antipa, din Botoșani, cu care a avut un al doilea fiu, Grigore Antipa (1867-1944).
Nicolae Leon nu se bucură, totuși, de aceeași recunoaștere ca a fratelui său, Grigore Antipa. O legătură de familie, de altfel, și ea la fel de puțin cunoscută, chiar dacă fratele mai mare a avut o influență covârșitoare în formarea profesională a lui Grigore.
Pe când Nicolae avea 12 ani, iar Grigore 7, viața lor ia o întorsătură ce are să le marcheze destinul: rămân orfani, ambii părinți murind la interval de câțiva ani.
În anul 1881, Nicolae Leon începe studiile superioare de medicină la Iași. Nu le finalizează, pentru că se simte atras de științele naturale, astfel că se înscrie peste trei ani la Universitatea din Jena, unde se specializează în zoologie. În România profesează câțiva ani ca profesor de liceu, apoi devine profesor titular la Catedra de zoologie medicală a Facultății de Medicină din Iași. A fost decan al Facultății de Medicină și rector al Universității ieșene între anii 1918 și 1920-1921.
A înființat primul laborator de parazitologie din țară, fiind primul profesor din România care a predat un curs de parazitologie. A realizat primele cercetări epidemiologice privind malaria în România, cercetări ce au stat la baza planurilor de eradicare a acestei boli, dar și de cunoașterea insectelor dăunătoare agriculturii.
Legătura dintre cei doi frați a fost foarte strânsă. Cei doi copii au petrecut în casele părintești din Strada Harapului (în prezent Bd. Eminescu). Grigore avea doar doi ani când a rămas orfan de tată, grija creşterii şi educării lui Grigore şi a fratelui său Nicolae Leon rămânând în seama mamei (Zoiţa Antipa) pe care mai târziu cei doi fii o apreciau că a fost o femeie "inteligentă, înţeleaptă, bună şi sfântă". Peste alţi patru ani Grigore rămâne orfan şi de mamă. Moş Panaite-unchiul de mamă a devenit tutorele celor doi băieţi.
Convins de fratele său Nicolae, Grigore întrerupe cursurile universităţii ieşene şi pleacă împreună cu acesta la Jena, unde devine timp de şase ani elevul conştiincios al celebrului profesor Ernst Haeckel. La 9 martie 1891 Grigore Antipa şi-a susţinut examenul de doctorat, Ernst Haeckel acordându-i menţiunea Summa Cum Laude, acordată doar de trei ori în cariera sa.
Nicolae Leon moare la 4 octombrie 1931, la Iași.
(Sursa foto: cuzanet.ro)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
