Să contractezi un credit ca să îți cumperi un apartament și un altul ca să îl amenajezi, să plătește la început, cumulat, rate de circa 450 de euro, iar după numai un an și ceva banca să te pună să achiți în jur de 850 de euro. Este drama financiară pe care sute de mii de români o trăiesc de prin 2007 – 2008, când, cu largul concurs al Statului Român, băncile străine au înrobit practic o bună parte a populației. Există însă la Botoșani o familie care a rueșit să învingă nu doar banca, ci și un întreg sistem.
Ovidiu Cătălin Ștefănică și Otilia Elena Ștefănică au contractat în 2007 un credit bancar cu ipotecă, de 45.000 de euro, pentru cumpărarea unui imobil în municipiul Botoșani, un an mai târziu, tot de la Banca Comercială Română, aceeași agenție - George Enescu, accesând un al doilea credit, de 43.150 de euro, de nevoi personale. La început ratele au fost, cumulat, de circa 450 de euro pe lună însă prin 2009-2010 aproape se dublaseră, ajungând la circa 850 de euro pe lună. Și aceasta, în principal, fiindcă BCR a uzat de o clauză din contract potrivit căreia dobânda este fixă doar în primul an și variabilă ulterior, însă variabilă nu după nivelul EURIBOR sau ROBOR, ci după un sistem de calcul nu extraordinar de clar.
În 2010 BCR a venit cu o ofertă de păstrare a nivelului ratei constant timp de cinci ani și de suportare de către bancă a costurilor cu asigurarea. Cumulat, ratele s-au diminuat la circa 800 de euro, iar familia Ștefănică a semnat actul adițional.
”A fost atunci o manevră de a lucra cu clienții, de a ne induce în eroare”, spune Otilia Ștefănică.
Iar de asta și-a dat seama ulterior, când a descoperit mai multe clauze abuzive. Cum achitarea ratelor devenise aproape insuportabilă, iar BCR refuza o negociere în adevăratul sens al cuvântului, în 2012 Ovidiu Cătălin Ștefănică și Otilia Elena Ștefănică au deschis câte un proces pentru fiecare credit prin care au solicitat să se constate că în fiecare contract, precum și în actele adiționale, s-au inclus clauze abuzive. Reprezentați de avocatele Simona Bosovici și Andreea Aioanei, soții Ștefănică au cerut eliminarea a aproximativ 20 de clauze abuzive și modificarea contractelor de credit și a actelor adiționale.
Una dintre cele mai importante cere a avizat obligarea BCR de a înlocui DRV (dobânda de referință variabilă practicată de bancă) cu EURIBOR și recalcularea dobânzii până la final, precum și restituirea diferențelor la rate achitate potrivit clauzelor considerate ca fiind abuzive. Aceasta deoarece în contractul de nevoi personale se stipula că dobândă curentă va fi fixă în primul an, de 7,4%, și variabilă ulterior, calculată din dobânda de referință variabilă, care se afișează la sediile BCR, la care se adaugă 1,50 puncte procentuale. Astfel s-a ajuns ca soții Ștefănică să achite rate cu o dobândă de 10,1 – 10,5% după aproximativ un an de la semnarea contractelor. Ba mai mult, prin actele perfectate, BCR și-a luat dreptul de a nu negocia nivelul noii dobânzi cu consumatorul și nici măcar de nu-l notifica, înștiințarea de modificare a dobânzii și deci a ratei efecutându-se doar prin afișare la sediile BCR.
În consecință, Ovidiu și Elena Ștefănică au arătat la Judecătoria Botoșani că BCR a introdus în contract și în actul adițional clauze care îi dădeau dreptul să modifice unilateral contractul, fără a avea un motiv întemeiat, fapt exprimat tocmai prin posibilitatea majorării dobânzii. Ei au adus ca argument în cererea lor și faptul că, pe 6 aprilie 2012 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis într-o speță similară că DRV este clauză abuzivă, BCR fiind obligată să încheie act adițional prin care Dobânda de Referință Variabilă să fie înlocuit cu EURIBOR la care se va adăuga marja fixă stabilită inițial de bancă prin contractul de creditare.
De asemenea, au reclamat și faptul că prin contract BCR are dreptul să modifice nivelul comisioanelor unilateral în funcție de evoluția pieței financiar-bancare, iar dacă reclamanții nu ar fi fost de acord, aveau dreptul să rambureseze toți banii în doar 10 zile, iar dacă nu făceau asta se preuspunea că acceptă tacit nivelurile comisioanelor.
Casa de avocatură angajată de BCR a apelat la principii de drept generale, de genul ”pacte sunt servanda” și ”tempus regit actum”, a menționat că ”protecția conferită consumatorului nu este absolută” și, în general, a insistat că, atât timp cât clienții au semnat, înseamnă că și-au asumat toate prevederile.
Hotărârea Judecătoriei Botoșani este una care spune cât se poate de clar lucrurilor pe nume, cel mai important lucru, arătându-se că dobânda se calculează strict după cum vrea BCR:
”Instanța a constatat că în contractul analizat, dobânda nu este prezentată ca o dobândă ce poate fi calculată în funcție de o formulă de către reclamanții-pârâți, care să conțină indici de referință clar precizați (RBOR, EURIBOR), valoarea acestei dobânzi putând fi modificată în orice condiții, conform voinței băncii, consumatorul neputând să se protejeze împotriva unor majorări nejustificate ale dobânzii”.
În hotărâre magistrații fac de asemenea aprecieri grăitoare despre relația BCR cu clienții: ”lăsând la libera sa apreciere majorarea dobânzii”, ”transformă contractul de credit într-unul aleatoriu”, ”dezechilibrul semnificativ între drepturile și obligațiile părților”, ”nu a făcut dovada negocierii clauzelor”.
Concluzia?
”Instanța a constatat caracterul abuziv a mai multor clauze contractuale ceea ce atrage sancțiunea nulității acestora. Drept consecință a nulității, clauzele contractuale vizate sunt lipsite de efecte juridice retroactiv, de la data încheierii lor, urmarea fiind repunerea părților în situația anterioare încheierii actului lovit de nulitate și restituirea prestațiilor în temeiul clauzei nule”.
Ca atare, Judecătoria Botoșani a decis restituirea a 12.832,47 euro într-un proces și 14.946,25 de euro în celălalt, reprezentând diferență de dobândă achitată conform unor clauze abuzive, obligând totodată BCR să modifice contractul de credit și a actului adițional prin eliminarea aclauzelor abuzive. Ba mai mult, Judecătoria Botoșani a decis și achitarea de către BCR a unor cheltuieli de judecată de 7.500 de lei, respectiv 4.900 de lei.
Banca Comercială Română a formulat recurs, însă pe 16 martie 2015 Tribunalul Botoșani a respins acțiunea pentru ambele contracte de credit.
Ei bine, după aproape trei ani de judecată, cu cheltuielile aferente, după ce au ajuns să plătească rate aproape duble față de cele inițiale și după ce au câștigat ambele procese, soții Ștefănică nu au primit nici un euro înapoi de la BCR. Incredibil este și că li se cere să achite în continuare ratele la vechiul nivel, fără să se fi procedat la o recalculare, cum a decis instanța.
”De pe 16 martie am așteptat o lună de zile să vedem ce se întâmplă. Am mizat pe buna lor credință, care lipsește însă cu desăvârșire. În aceste două luni de zile nu s-a întâmplat nimic, plătim aceleași rate, pe contractele vechi, totul este ca înainte, totul este blocat. Dacă trei ani am cheltuit bani și nervi, cât trebuie să mai aștept ca să pună în executare? A fost o luptă foarte grea. Invocă toate excepțiile posibile și imposibile numai că câștige lupta cu clienții, să-i jecmănească”, afirmă Otilia Ștefănică, cea care în instanță a declarat că ”BCR practică cămătăria legală”.
Botoșăneanul a încercat să afle de la BCR motivele pentru care nu se pun în aplicare cele două hotărâri judecătorești, însă demersul nu a fost încununat de succes. La sucursala BCR Botoșani directorul Eugen Popovici era în concediu, iar Magda Popovici, cea care îi ține locul, nici măcar nu a vrut să audă despre ce este vorba, expediindu-ne în câteva secunde, refuzând până și să ne spună cărei persoane trebuie să ne adresăm pentru a obține un punct de vedere oficial.
”Nu intră în atribuțiile mele, pe site-ul BCR găsiți toate datele pentru relațiile cu presa și publicul”, s-a mărginit să spună Magda Popovici. Ca atare, am trimis o adresă oficială Băncii Comerciale Române în care solicitam punctul de vedere față de cele două procese pierdute inclusiv la recurs, însă nu s-a sinchisit cineva să ne răspundă.
Familia Ștefănică nu este însă singura care a fost adusă într-o asemenea situație ca urmare a contractării unuoi credit bancar. Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Botoșani a trimis numai anul trecut în jur de 50 de dosare la ANPC în vederea deschiderii unor procese pentru clauze abuzive introduse în contractele de creditare.
”Ideea a fost să se adune toate dosarele și să se deschidă la nivel național câte o acțiune pentru fiecare bancă”, declară Mirel Rogalschi, comisar șef CJPC Botoșani.
Potrivit acestuia, dacă aceste procese se câștigă, atunci trebuie modificate toate contractele similare perfectate de respectiva bancă. Până atunci însă sute de mii de români sunt nevoiți să achite rate înrobitoare la bănci, deși atunci când au semnat contractele nivelul acestora era cu totul altul.
Sergiu BĂLĂȘCĂU
[[galerie-foto]]
