OFICIAL de la Curtea de Conturi: Centrele Antidrog, inclusiv de la Botoșani NU sunt capabile să ajute consumatorii

Nu există personal suficient

Instituția recomandă ca Agenţia Naţională Antidrog (ANA) şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) să reproiecteze întregul sistem de acordare a asistenţei integrate victimelor drogurilor.

Auditul performanţei la ANA a scos la iveală faptul că, în 41 din 47 Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) la nivel naţional nu există echipă terapeutică completă care să asigure evaluările solicitate şi serviciile minime de asistenţă integrată pentru consumatorii de droguri.

Dacă în şase CPECA se pot oferi integral serviciile minime (Sector 1, Sector 3, Sector 4, Sector 5, Sector 6 şi Timiş), în nouă centre nu există încadrat nici medic, nici psiholog şi nici asistent social (Sector 2, Călăraşi, Teleorman, Bacău, Covasna, Gorj, Olt, Botoşani şi Arad).

Audit pe o perioadă de un an

În perioada auditată (noiembrie 2022 – mai 2023), activitatea de asistenţă integrată oferită consumatorilor de droguri de către ANA prin reţeaua proprie a fost încărcată de solicitările de evaluare venite din partea justiţiei. Peste 90% din beneficiari au fost consumatori de droguri implicaţi în dosare penale, arată Curtea de Conturi.

În cazul foştilor deţinuţi, la eliberare, aceştia nu îşi pot continua tratamentul cu metadonă de care au beneficiat în cadrul penitenciarelor decât în municipiul Bucureşti. Prescrierea substanţelor aflate sub control naţional, în scop terapeutic, reprezintă act medical şi se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu normele de practica medicală stabilite de Colegiul Medicilor din România şi de Ministerul Sănătăţii.

Toate acestea au creat o presiune asupra celor trei centre care administrează metadonă din Bucureşti deoarece numărul solicitanţilor a depăşit resursele disponibile, existând o listă lungă de aşteptare, în condiţiile în care în reţeaua instituţiilor publice ANA a reprezentat singurul furnizor al acestui serviciu.

În plus, accesul la servicii se face cu dificultate întrucât eliberarea unui loc de tratament substitutiv este îngreunată de procesul îndelungat de administrare a metadonei.

Or, nevoia de astfel de tratament există şi în restul ţării, aşa cum o demonstrează raportările venite de la spitalele (inclusiv din judeţul Iaşi), care au semnalat în anul 2021 prezentarea în regim de urgenţă a unui număr de 155 de pacienţi, ca urmare a consumului de opiacee (de exemplu heroină).

În total, la nivel naţional, din 117 posturi prevăzute pentru asistenţă pentru consumatorii de droguri, numai 69 sunt ocupate, iar asta din diverse motive: lipsa specialiştilor în domeniul asistenţei consumatorilor de droguri, nivelul de salarizare al medicilor care lucrează în reţeaua ANA - redus comparativ cu cel al medicilor care lucrează în cadrul structurilor Ministerului Sănătăţii, ANA nefiind considerată unitate medico-socială, dar şi din cauză că domeniul de activitate este neatractiv şi, în plus, prezintă riscuri specifice adicţiilor.