România are o capacitate de depozitare a cerealelor de circa 26 de milioane de tone, pe hârtie, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. Însă, multe dintre baze sau silozuri sunt învechite ori se află în zone greu accesibile.
Viitorul apropiat cere businessuri integrate vertical, care au activităţi de la producţie până la distribuţie şi vânzare cu amănuntul a produselor, astfel ca România să devină un producător important de făină, mălai ori produse de panificaţie, ci nu să fie doar în primii cinci producători de porumb şi grâu la nivel UE.
Mediul privat a făcut un pas în acest sens, investind în spaţii de depozitare a cerealelor, pe care să le poată procesa ulterior, dar aşteaptă ca statul să stimuleze procesarea prin diverse măsuri, a fost una dintre concluziile ediţiei din 28 februarie a emisiunii ZF Agropower.
Cele mai mari capacităţi sunt în judeţele Constanţa şi Timiş, aproape de port şi de Vest.
Marius Irimiţă, fondator al Irimiţă Vasile Marius II, susţine că în judeţul Suceava lucrurile s-au schimbat radical faţă de acum 10 ani şi sunt foarte multe silozuri noi, capacităţi de zeci de mii de tone, care s-au dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene. El a făcut o investiţie de peste 1 milion de euro într-un siloz cu o capacitate de 3.600 de tone.
„Statul nu trebuie să se implice în realizarea spaţiilor de depozitare, căci aici, în Suceava şi Botoşani în special, privatul şi-a făcut treaba, dar ar trebui să se concentreze pe stimularea investiţiilor în mici făbricuţe, în încurajarea producţiei pe lanţ. Avem nevoie de businessuri integrate. Eu urmează să fac fermă de vaci cu abatorizare în fermă şi carmangerie, pentru care testăm întâi piaţa din zonă şi apoi mergem în alte oraşe din ţară şi avem şanse mari să ajungem la consumatori. Voi face şi o fabrică de biogaz să fiu independent“,
a spus Marius Irimiţă.
De asemenea, Nicu Temciuc, preşedinte la Cooperativa Agricolă Baza Siloz Cereal Grup din judeţul Botoşani, spune că au reuşit printr-un proiect european să îşi facă un spaţiu de depozitare pentru cooperativă, iar acum au mai depus un proiect pentru un nou spaţiu de depozitare de 12.000 tone şi pentru noi utilaje. În cooperativă s-au adunat 49 de fermieri mici şi medii, care lucrează 5.500 de hectare împreună, iar Temciuc susţine că următorul proiect european pe care-l vor depune va fi pentru procesare.
„Trebuie să ne trezim şi să facem procesare, să dăm valoare adăugată producţiei, căci zootehnia s-a dus de râpă, pentru că nu a băgat-o nimeni în seamă în ţară. De 30 de ani tot vorbim că vindem grâu şi cumpărăm aluat congelat, dar trebuie să facem şi noi ceva să schimbăm acest lucru. (...) Eu sunt beneficiar al cinci proiecte europene şi mai am două în derulare pentru care sper să prind finanţare prin cooperativă şi nu mă las până nu rezolv şi de asta am luat mulţi bani europeni. Cu fermieri mici sau mari am mai discutat despre problemă a birocraţiei pentru accesarea fondurilor europene şi le-am zis: cum e posibil că cineva să vă dea un milion de euro fără să vă întrebe ce aţi făcut cu ei. Există birocraţie, dar banii trebuie justificaţi“,
a afirmat Nicu Temciuc.
Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020,suma totală alocată de Uniunea Europeană pentru România a fost de 9,15 miliarde de euro, iar în noul Plan Naţional Strategic (PNS) România are la dispoziţie 6,7 miliarde de euro bani nerambursabili din 2023.
În perioada de tranziţie, 2021-2022, România are la dispoziţie 2,5 miliarde de euro pentru investiţii, conform datelor furnizate anterior de reprezentanţii Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
