S-a născut într-un 15 februarie, într-un sat botoșănean. Clinician desăvârşit, a fost printre cei mai valoroşi profesori de chirurgie din Europa.
Gheorghe Chipail s-a născut pe 15 februarie 1905, în satul Cucuteni, comuna Durnești, județul Botoșani. Tatăl său fiind preotul satului. A murit pe 2 august 1997, la Iași. A fost un renumit medic chirurg, șef al Clinicii a III-a Chirurgicală de la Spitalul "Sf. Spiridon" din Iași și profesor la Facultatea de Medicină din Iași.
A urmat școala primară în satul natal, apoi a continuat studiile la Iași, la Liceul internat. A fost admis la Facultatea de Medicină din Iași, pe care a absolvit-o în 1930. În 1936 devine medic secundar de chirurgie, iar în 1943 este numit profesor de chirurgie la Facultatea de Medicină din Iași. După revenirea din refugiu, de la Alba Iulia, a Spitalului "Sfântul Spiridon", Gheorghe Chipail a reușit să deschidă, în toamna anului 1944, actuala Clinică a III-a Chirurgicală, clinică pe care a condus-o până în 1974, când s-a pensionat.
În 1950, Gheorghe Chipail a realizat prima operație pe cord din România, iar în 1954 prima comisurotomie pe cord închis la Iași.
”Când eram copil, auzeam vorbindu-se în casă de profesorul Chipail. Străbunica mea şi-l amintea frecvent. Au fost consăteni în Durneştii/Cucutenii Botoşanilor. Părintele Chipail, preot cu „veritabil talent“, a fost, multă vreme, în copilăria mea, un personaj. Mai mare fiind, îl auzeam pe unchiul meu povestind de întâlnirile sale cu Profesorul, pe strada Lăpuşneanu, în Iaşi şi despre cum îşi ridica pălăria atunci când era salutat”, povestește după mulți ani un alt medic, dr. Richard Constantinescu.
Tot dr. Richard Constantinescu povestește cu, student fiind, îi face o vizită medicului Chipail: ”M-a întâmpinat doamna profesor Asia Chipail (fiica marelui profesor de neuropsihiatrie de odinioară, Leon Ballif). „Ce mai face Coco?“, m-a întrebat. Apoi, m-a poftit în biroul Profesorului, unde, pe lângă biblioteca impresionantă, am remarcat şi mai multe tablouri valoroase. Pallady, Petraşcu, Luchian. Pallady i-a oferit Profesorului, după ce a fost operat, un tablou (Autoportret, cu dedicaţie). A apărut la un moment dat profesorul Chipail. Cu toate că mă aflam pe un fotoliu, picioarele-mi tremurau. Profesorul era lângă mine. Mi-a întins mâna. Am discutat minute bune cu domnia sa. Se plângea nu de altceva, ci de faptul că nu mai poate citi, fiindcă nu mai vede bine. În plus, îl mai chinuia o nenorocită de „insufişienţă respiratorii“. L-am vizitat în două rânduri. Îmi spunea că toţi l-au uitat, inclusiv cei pe care i-a format. Mi-a oferit câteva fotografii, pe una scriindu-mi, cu mâna tremurândă, câteva cuvinte”.
Clinician desăvârşit, a fost printre cei mai valoroşi profesori de chirurgie din Europa, formator de şcoală chirurgicală la Iaşi.
”A efectuat prima operaţie pe cord din România unui copil de şase ani, în 1950. La foarte scurt timp după ce fostul său maestru, prof. Hortolomei, a operat prima stenoză mitrală în România, la Bucureşti, prof. Chipail a efectuat prima comisurotomie pe cord închis la Iaşi, în 1954. A introdus, în premieră, tehnici chirurgicale şi a efectuat mai toată paleta de intervenţii chirurgicale (la cei peste 30.000 de bolnavi operaţi)”, mai spune dr. Richard Constantinescu.
(Dr. Gheorghe Chipail)
Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, al unor societăţi ştiinţifice naţionale, al Societăţii Internaţionale de Chirurgie şi al Societăţii Europene de Chirurgie Cardiovasculară, profesorul Gh. Chipail a primit în anul 1995, din partea Preşedintelui României, distincţia „Crucea comemorativă a celui de-Al Doilea Război Mondial, 1941–1945“, în semn de preţuire pentru activitatea depusă ca medic pe front, în cadrul acestei conflagraţii mondiale.
Impresionante sunt toate mărturiile celor care l-au cunoscut, fie pacienți, colegi, studenți.
Bejinaru Viorel, de pildă, povestește o întâmplare care spune mult despre caracterul celebrului medic:
”Mama mea a fost operată de ulcer de domnul profesor în anii '60. Avea numai cuvinte de laudă despre caracterul acestui om. Sfătuita de cunoștințe, mama a încercat să îi ofere bani ca mulțumire, în acel moment domnul profesor a ridicat tonul și a întrebat-o: "Nu ai copii acasă? Ia banii de aici". S-a simțit foarte, foarte jenată. Mi-a povestit mai multe despre el confirmând marele său caracter. Dumnezeu să-l țină în dreapta sa!”.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
