Deşi orăşeni din 2004, oamenii au continuat să se ocupe cu agricultura, cu creşterea animalelor şi să meargă la iarmaroc sau unde aveau nevoie cu căruţa.
Flămânziul este o localitate cunoscută în România, mai ales datorită faptului că aici a izbucnit răscoala de la 1907 dar şi ca singurul oraş din ţară unde căruţele erau mai numeroase decât maşinile.
Urmaşii răsculaţilor vor să trăiască însă ca la oraş, iar în momentul de faţă se investesc peste 20 de milioane de euro în urbanizarea Flămânziului, scrie Adevărul. Flămânziul este o localitate din nordul României, în judeţul Botoşani. Cei mai mulţi români o cunosc din manualele de istorie. Este locul unde a izbucnit în 1907 cea mai mare răscoală ţărănească de la începutul secolului al XX lea în Europa.
În 2004, satul răscoalei, ceva mai răsărit decât cele din jur, a fost făcut oraş, pentru ca România să iasă la număr cu localităţile urbane cerute de Uniunea Europeană pentru aderare. După ce a fost făcut oraş, Flămânziul a rămas acelaşi, un sat mare de care depind alte 4-5 cătune mai mici.
Deşi orăşeni, din 2004, oamenii au continuat să se ocupe cu agricultura, cu creşterea animalelor şi să meargă la iarmaroc sau unde aveau nevoie cu căruţa.
Până acum trei ani, Flămânziul era un fenomen unic la nivel naţional, oraşul în care se aflau mai multe căruţe decât autoturisme. Potcovarii erau mai numeroşi decât mecanicii auto.
Acum 10 ani, în Flămânzi nu exista infrastructură urbană. Era satul cu impozite de oraş şi un cartier cu 4 scări de bloc, rămase moştenire de la fosta filatură.
”Eu mă cam feresc să spun oraşul Flămânzi fiindcă nu am ajuns la o normalitate urbană”, recunoaşte şi primarul oraşului, Dan Oloeru.
În ultimii trei-patru ani, însă, urmaşii răsculaţilor de la 1907 au început să-şi dorească, dacă tot plătesc taxe mai mare, să trăiască ca la oraş. Tocmai de aceea, autorităţile locale au început să investească masiv în infrastructură urbană. În momentul de faţă sunt în derulare sau la finanţare proiecte de cel puţin 20 de milioane de euro.
”Investim în drumuri, şcoli,infrastructură medicală, socială şi antreprenorială. Tot ceea ce este necesar să ne dezvoltăm şi măcar să arătăm a oraş”, spune primarul din Flămânzi.
”Pe mine mă supără rău treaba asta. Când mă mai duc aşa, chiar şi aproape de Iaşi, toţi zâmbesc când aud că sunt de la Flămânzi. Că ba îi oraşul căruţelor, ba suntem ţăranii care se cred orăşeni, ba ”flămânzii” cu răscoala. Vrem să fim şi noi orăşeni dacă tot plătim taxe de om cu ştaif”, spune nea Victor Enea, un flămânzean trecut de 50 de ani.
Mulţi alţi localnici gândesc la fel ca nea Victor. Unii au curajul să o spună, alţii doar o gândesc. În orice caz, autorităţile locale au decis după aproape un deceniu de la transformarea Flămânziului în oraş să înceapă investiţiile masive şi să transforme satul răscoalei într-un oraş în adevăratul sens al cuvântului. Au început cu asfaltări şi trotuare în urmă cu doi ani, dar şi cu o reţea de apă şi canalizare de câţiva kilometri.
”Fără apă şi canal nu-i oraş. Cu buda în fundul curţii nu te chemi orăşean. Când am văzut trotuar, să nu mai calci în noroi şi canalizare, am zis, gata hai că mai pot spune că-s de la Flămânzi”, spune nea Victor.
Proiectele au crescut ca anvergură şi valoare. În mare parte sunt fonduri europene şi vizează întreaga infrastructură a oraşului. Fiecare stradă va avea trotuare, întreaga zonă, inclusiv cătunele dependente administrativ de Flămânzi vor fi asfaltate iar reţeaua de apă şi canal extinsă în aproape tot arealul.
Material integral AICI
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
