S-ar fi întîmplat cam aşa… Doi parlamentari de Botoşani efectuau o vizită în străinătate, la mare depărtare de casă. Se întîmpla în primul an din actuala legislatura şi, bineînţeles, oficial oamenii mergeau acolo ca să stabilească nişte relaţii cu oameni de afaceri, potenţiali investitori, cărora să le povestească despre ce tărîm minunat e Botoşaniul, cum o să facă ei bani prin zonă, bla, bla, bla.
Ca să vadă în cel mai mic amănunt care e diferenţa dintre România şi ţara aflată hăt departe de ea unul dintre parlamentari şi-a propus să îi cunoască inclusiv… trotuarul. Aşa că a tocmit vreo cîteva muncitoare care lucrau de zor la amenajarea de pavele, le-a adus la hotel, unde, stupefacţie şi-a dat seama că nu le cunoaşte limba. Nu, pe bune, chiar nu se putea negoţa fiindcă fetele cu pricina n-aveau o treabă cu româna. Aşa că s-a apelat la un translator… care translator a fost celălalt parlamentar, care, după ce a tradus ce era de tradus şi-a văzut el de treaba lui, iar celălalt de… muncitoarele în construcţii.
Faza e că, între timp, prietenia dintre cei doi s-a cam stricat, iar translatorul de ocazie îl cam ameninţă pe colegul care a experimentat străinătatea pînă în cele mai adînci locuri că face publică toată chestia. Ameninţatul n-ar nega deplasarea în ţara cu plăcerea, dar cică ar avea un gol de memorie, nu-şi aminteşte de vreo întîlnire cu… muncitoare.
Ce poţi să mai zici, curvă e politica asta.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
