Majoritatea dintre dvs., botoșănenii, ați auzit probabil de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Botoșani, din relatările din presă, mai ales. Dacă ar fi să vă întrebăm cu ce se ocupă această organizație probabil că ați ridica din umeri: ceva cu apa, probabil, ar fi răspunsul. Și mai puțini dintre dvs. știți probabil că la această asociație lucrează cinci oameni, iar bugetul lor pe un singur an se ridică la peste 5 miliarde de lei vechi. Aproape toți acești bani se duc pe, da, ați intuit bine… cheltuieli salariale.
ADI Aqua, are și o pagină electronică destinată celor interesați. Acolo, la un click distanță, ni se explică ce face această structură:
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "AQUA BOTOŞANI" s-a constituit în scopul reglementării, înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare Harta AQUA Botoșani (denumit în continuare Serviciul) pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi pentru realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente Serviciului, pe baza strategiei de dezvoltare a Serviciului.
Pe înțelesul tuturor, această asociație a fost înființată pentru ca județul să poată accesa unul dintre cele mai mari proiecte pe fonduri europene pentru modernizarea sistemului de apă și canalizare. ADI Aqua este practic puntea dintre primăriile județului și operatorul acestui serviciu – SC Nova Apaserv SA. Și funcționează din banii care vin de la administrațiile publice locale, sub formă de cotizații.
Cea mai mare dintre aceste contribuții este plătită de Consiliul Județean, respectiv 270.000 de lei. Urmează Municipiul Botoșani cu 66.504 lei, Municipiul Dorohoi cu 11.638 lei și orașele Darabani, Săveni, Bucecea, Flămânzi, Ștefănești cu câte 3.325 lei fiecare. Primăriile de comune, 66 la număr, virează anual câte 1.664 de lei fiecare.
... Pentru că această societate funcționează teoretic în interesul general al locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale membre.
La o privire mai atentă însă, se observă o nemulțumire constantă a utilizatorilor în privința calității acestui serviciu, menținută de desele avarii la care se intervine extrem de târziu. Sau o nemulțumire și mai mare a unor primari care întâmpină probleme de toate tipurile în relația cu operatorul pe partea de predare a rețelelor. Iar fondurile din proiectul de 102 milioane de euro accesat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu) au fost atrase în procent de aproximativ 50%.
Interesantă este felia consistentă din tortul financiar pe care o servește anual această asociaţie. Bugetul de venituri și cheltuieli aprobat anul acesta se ridică la suma de 529.373 lei, din care veniturile colectate din cotizațiile membrilor asociați este de 474.591 lei. Din acești bani, 437.220 lei reprezintă cheltuieli de personal (salarii, indemnizații, contribuții angajator). Adică un procent de 82,5% din buget merge pe lefurile celor cinci salariați.
Din datele cuprinse într-un tabel financiar am încercat să aflăm, în mod firesc, care este venitul lunar al celor cinci oameni care muncesc la ADI – Aqua. Am făcut-o printr-o solicitare în baza Legii nr. 544/2001, actualizată, privind liberul acces la informațiile de interes public. Răspunsul a fost unul neașteptat:
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Botoșani este o persoană juridică de drept privat, cu statut de utilitate publică, statut ce nu este asimilat autorității sau instituției publice, așa cum sunt acestea definite de art. 2 din Legea nr. 544/2001, actualizată. În forma actuală, legea nu include și informațiile privind utilizarea fondurilor publice de către oricine altcineva (societăți comerciale cu capital privat, asociații, fundații, etc.), decât instituțiile publice, autorități publice și regiile autonome. Informațiile solicitate de dv., din punctul nostru de vedere, nu sunt informații de interes public, în sensul stipulat de legea sus menționată, fiind mai mult informații cu caracter personal (numele salariaților, salariul acestora).
De menționat la acest răspuns, semnat de directorul Vasile Halasanu, este faptul că, persoana juridică de drept privat există în continuare datorită contribuțiilor plătite indirect tot de cetățenii acestui județ. Astfel că, nu am obținut date privitoare la salariile pe care le primesc acești oameni însă am făcut un calcul simplu, pe care l-ar face probabil oricine ar fi interesat.
La un număr de cinci salariați, anual pentru fiecare s-ar cheltui suma de 87.444 de lei, iar lunar 7.287 de lei.
”Poate nu e moral, dar e legal. Acum, eu pot să vă spun că nu am în nici un caz salariul directorilor de la Apă. Unul la mână. Iar ca director de ADI din România, am cel mai mic salariu și colegii pot să confirme” – Vasile Halasanu, director ADI Aqua.
Îl credem pe cuvânt.
”Legea se referă strict la instituții publice, la societățile comerciale care au capital de stat. Nu ne încadrăm acolo. Deci eu vă arăt și documente și statut și tot. Nu ne încadrăm. Nu depunem declarații de avere, salariul este confidențial, venitul la urma urmei ar fi public dar noi nu suntem obligați să depunem declarații de avere ca să vedeți veniturile. Mai mult de atât, organigrama este publică, este pe site, nu cred că suntem obligați să dăm numele persoanelor, nu mi se pare corect” – tranșează situația și Mariana Solein, salariat ADI Aqua Botoșani.
”În ceea ce privește activitatea Asociației, aceasta se reflectă în hotărârile și documentele postate pe site-ul www.aquabotosani.ro (inclusiv organigramă sau buget), iar controlul financiar intern este asigurat de o comisie de cenzori, formată din trei membri numiți de adunarea generală”
Este o altă parte din răspunsul primit de la asociație. Numai că, singura scăpare a celor cinci care-și țin salariile ferite și care spune multe despre modul în care este reflectată activitatea acestei structuri pe pagina web este un anunț privitor la întreruperea furnizării apei, tocmai din 2013.
Este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Aqua un alt organism care suge bani din bugetul județului și al primăriilor?
”Dacă mă întrebi și pe mine, cam aceeași senzație o am și eu. Singura observație este că a fost singura modalitate de a se putea accesa fonduri europene, că așa au apărut ADI-urile și nu numai aici, peste tot. Cum au apărut acele GAL-uri, la fel, deci s-a găsit formula asta, ca să poți să accesezi un program de investiții la nivel regional în județ, nu putea să ia CJ care nu avea nici o autoritate, nici o posibilitate să facă investiții în comuna, hai să zicem, Stăuceni. Asta a fost cerința legislativă de atunci” – Gheorghe Sorescu, președintele CJ Botoșani.
Șeful județului subliniază totuși că veniturile salariale ale celor cinci nu sunt într-atât de consistente cum pare la prima vedere: ”Au salariile stabilite undeva la 2-3 mii de lei brute, cât sunt ei acolo, vreo cinci salariați. Halasanu are cel mai mult, vreo 4.000 de lei. Au juriști, economiști, ceva de genul. Acestea sunt bugetele de ani de zile. Și la ADI Aqua și la Eco Proces sunt practic aceleași salarii”.
Dincolo de secretizarea statelor de plată, ADI Aqua are rolul de a monitoriza relația dintre primării și operatorul de apă prin emiterea de hotărâri și urmărirea indicatorilor de performanță, dacă sunt aceștia sau nu îndepliniți. Și de asemenea gradul de absorbție al fondurilor europene. Pentru că, până la urmă, din acest motiv a fost înființată. Pentru implementarea unuia dintre cele mai mari programe europene de la Botoșani și anume ”Extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare-epurare in județul Botoșani”, în valoare totală de 102.472.411 euro, contribuţia UE fiind de 80.804.107 euro.
Teoretic, pentru că:
”Este operatorul care implementează proiectul respectiv. Noi avem în plus, contractul de delegare, între operator și populație, operator și primăriilor pe care le avem în asociație. Acest contract are niște indicatori de performanță pe care operatorul trebuie să-l îndeplinească conform contractului. Iar noi urmărim acești indicatori de performanță, trimestrial trimitem punctul nostru de vedere atât la operator cât și la CJ și la celelalte primării, AGA operator sau CA al operatorului” – Mariana Solein, angajat ADI – Aqua.
Recunoaște însă că o parte din rolul înființării asociației scârțâie și anume: interesul general al locuitorilor de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale membre pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului:
”Primăriile vis-a-vis de operator au mai multe nemulțumiri. Primăriile au multe puncte de vedere. Iar cu fondurile acestea, nivelul este extrem de scăzut din partea operatorului, cu nivelul de implementare al proiectului, noi am avut întâlniri lunare, în cazul indicatorilor le-am cerut clarificări de ce au întârziat, în obiectivele directorilor de la Apă este și atragerea de fonduri” - Mariana Solein, angajat ADI – Aqua.
Ce poate face această asociație în cazul neîndeplinirii indicatorilor din cadrul programului european? Nimic.
”Nu este rolul ADI în implementare, rolul ADI a fost pur instituțional în atragerea fondurilor, ei au avut nevoie de niște documente. Suntem așa o forță imensă aceste ADI, dar fără pârghii. Nu avem nici un mijloc de constrângere al operatorului, nu putem să facem nimic care să-l afecteze. Pe indicatori dacă nu sunt îndepliniți calculăm penalizări, e un procent infim, se adună o sumă care se întoarce înapoi pentru dezvoltare, acei bani se întorc într-un fond constituit la nivelul unității” - Mariana Solein, angajat ADI – Aqua.
O altă structură se mai ocupă de programul de la Apă și anume Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) unde sunt încadrați alți 20 de specialiști care au rolul de a veghea ca fondurile să fie folosite la potențial maxim în județ. Și care la rândul lor beneficiază de salarii frumușele pentru proiectul care este teoretic spre finalizare.
Document
