O competiție internațională i-a adus un rezultat de excepție. În spatele succeselor se află însă multă muncă, determinare și dragostea pentru o persoană specială din viața sa.
Alexandru Corneschi a participat duminică la Semimaratonul Internațional Atena și a terminat primul competiția, cu un timp de 1:07:26, câștigând medalia de aur. Sportivul născut în Botoșani a realizat și un record.
”Astăzi am câștigat Semimaratonul Atena și am făcut și record de traseu”, sunt cuvintele sportivului Alexandru Corneschi după competiția de duminică.
Semimaratonul Atena are loc în a treia duminică din martie, pentru a întâmpina primăvara. Potrivit celor precizate de Grigoris Skoularikis, anul acesta competiția s-a derulat în condiții de iarnă.
”În multe cartiere din Atena a nins și azi. Așadar, în loc de mâneci scurte și pantaloni scurți, am rămas cu jachetele”, a scris sportivul grec.
Născut în Botoșani, Alexandru Corneschi este un obișnuit al competițiilor sportive din țară și nu numai.
S-a născut pe 17 iulie 1991, în Botoşani. Practică atletismul din adolescență. A fost elev la Liceul Sportiv Botoşani, unde a fost antrenat de prof. Daniela Iolanda Vieru (care este și antrenoarea pompierului maratonist Iulian Rotariu). După liceu, Alexandru a urmat cursurile Facultății de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii "Valahia" din Târgovişte, apoi un Master (Performanţă sportivă) la Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău.
I-a fost mereu recunoscător antrenoarei sale de la Botoșani, cu care a lucrat și în vremea în care a fost sportiv la C.S Botoșani. Din toamna anului 2012 s-a transferat la Clubul Știința din Bacău, unde s-a antrenat cu Alexe Cristina, ulterior fiind legitimat la CSM Craiova.
Indiferent unde l-au dus pașii, de fiecare dată a revenit acasă, la Botoșani. Unde tatăl său l-a așteptat cu un zâmbet şi cu liniştea pe care doar ei, oamenii desprinşi de timpul nostru, sunt capabili să o creeze.
Tatăl lui Alexandru suferă de o boală degenerativă a sistemului nervos (scleroză) şi din anul 2006 a fost nevoit să îşi odihnească suferinţa în scaunul cu rotile.
"Picioarele sunt moarte, mâinile sunt şi ele foarte afectate, doar mintea mi-a rămas vie", obișnuiește să spună Ioan Pavel Alexandru.
L-a îndemnat pe Alexandru să nu mai stea pe loc. I-a simțit frământarea din glezne și potențialul uriaș.
"Pe tata îl port în gând tot timpul. De fiecare dată înainte de concurs mă sună, mă întreabă dacă sunt pregătit, mă întreabă cum mă simt şi la final îmi spune: aleargă şi pentru mine", povesteşte în presa națională sportivul botoșănean.
