I-am cunoscut pe Francis și Maria pe holurile de la Urgențe din Botoșani. Așteptau răbdători să le vină rândul, Maria nu mai putea merge de câteva zile de tare ce-o durea piciorul. Era pentru a doua oară când au dat ochii cu medicii botoșăneni de când s-au mutat în România și am schimbat câteva cuvinte despre ce planuri mărețe au în municipiul eminescian.
S-au mutat în Botoșani cu câine și pisică, cum s-ar spune, acum mai bine de un an și jumătate. Au în Elveția o frumoasă afacere de familie, o fabrică de ustensile medicale foarte cunoscută. Dar au vrut să își deschidă propria lor afacere. Maria îmi face cu ochiul: „am fi mers în China, este foarte avantajos din punct de vedere financiar, dar eu trebuie să merg cu inima într-un loc, nu pot pur și simplu să plec așa. Ori trebuie să știu că acolo unde încep ceva, oamenii se tratează bine reciproc și că respectă drepturile animalelor”. Ori în China se mănâncă orice, absolut orice.
Maria vorbește cu însuflețire și planurile pe care și le-au făcut în Botoșani o entuziasmează și mai mult. În timp ce urcăm la doctorul chirurg Silvia Țighiliu pentru consult, Maria, ajunsă la aproape 52 de ani, povestește că planul de a deschide o fabrică de bere la Botoșani stă în picioare mai drept decât poate ea sta înainte de a intra în operație – s-a programat pentru a îndepărta un clavus infectat (n.r.: bătătură în talpă).
A vorbit deja cu un avocat, dar s-a lovit de birocrație. Durează mult să deschizi o fabrică de bere, nu-i de joacă. Atunci când a ales să se mute în Botoșani, a studiat bine piața. E un oraș mic, recunoaște și ea, dar și-a găsit genul de afacere care îi lipsește Botoșaniului, crede ea. Și-a petrecut nopți și zile făcând planuri de afaceri, analize SWOT, ca să găsească afacere perfectă în locul perfect. Și le-a găsit.
Intră curajoasă în cabinetul medical, și plânge ca un copil când se gândește că urmează o injecție cu anestezic. Se uită pe geamul din micul salon în timp ce conversează cu dna. doctor. Îmi explică unde locuiește, că are un cățel de care trebuie să aibă grijă și că lucrează mult pe calculator. Acum își caută și un spațiu pe care să pună afacerea pe picioare. Sunt nerăbdători să meargă totul bine aici, ca să se poată întoarce în Elveția, unde au copii.
Când aude că Francis nu poate sta lângă ea pe parcursul operației, spune cu voce nevinovată: „dar soțul meu se poată cățăra pe perete, e un fel de Spiderman, nu îl veți observa”. Râde zgomotos. Râd și dna. doctor și asistenta care o ajută.
Maria și Francis ies din spital bucuroși din cale-afară, deși îi sperie gândul că trebuie să se reîntoarcă și a doua zi dimineața, pentru schimbarea pansamentului. Gândul mai piere când se gândesc că visul lor mai are câțiva pași până să devină realitate.
Cristina BABII
Sursa foto: Facebook
[[galerie-foto]]
