La nivelul municipiului, numărul bărbaților a fost cu mult depășit de cel al femeilor.
Într-un comunicat transmis de Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani (DJS) se menționează că în urmă cu 164 de ani, pe 12 iulie, se înfiinţa Oficiul Central de Statistică Administrativă, una dintre primele instituţii publice înfiinţate după Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 şi printre primele oficii de statistică din Europa. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost unul dintre artizanii creării acestei instituţii, înţelegând rolul pe care cifrele statistice îl au în viaţa socio-administrativă a unei ţări.
La 164 de ani de la acel moment, DJS Botoșani readuce în prim-plan necesitatea şi utilitatea cifrelor corecte şi asumate, furnizate atât de operatorii statistici cât şi de agenţii economici şi instituţiile publice colaboratoare. Statisticile agregate reprezintă punctul de plecare în dezvoltarea de afaceri sau noi investiţii, atât de necesare judeţului şi regiunii pentru creşterea calităţii vieţii. Mai mult, recensămintele în care DJS a fost implicată în ultimii ani reprezintă oglinda societăţii în care trăim dar şi oportunitatea de a privi la ce a fost şi de a previziona viitorul.
Suntem în anul 2023, iar ultimul recensământ, ce a avut ca moment de referinţă data de 1 decembrie 2021, indică o populaţie a judeţului de 392.821 de persoane. Municipiul Botoşani deţine cea mai mare aglomerare a populaţiei, cu 90.010 persoane, din care 42.528 de bărbaţi şi 47.482 de femei.
Recensământul din 1832, organizat pe clase sociale şi cvartale - denumirea sectoarelor de recensământ, indica o populaţie a municipiului de 13.196 de botoşăneni, din care 6.891 bărbaţi şi 6.899 femei. „Cvartalul cel mai populat al boierimei eral al cincilea, denumit Mahalaua Vrăbienilor, iar cvartalul al patrulea, denumit Mahalaua Calicimei, cuprindea cea mai mare parte a clasei de mijloc”, se arată în „Catagrafia a toată suflarea aflătoare în Târgul Botoşănilor din ţinutul Botoşăni”, recensământ coordonat de căpitanul pensionar Ioan Covaliu, avocatul Constantin Novleanu şi de pensionarul Vlad Onicescu şi în care au fost implicaţi 92 de recenzori. Spre deosebire de ultimul recensământ, cel din 1832 număra familiile de boieri, slugile, negustorii şi muncitorii, dar şi minorităţile, la aceste date adăugându-se informaţii despre numărul fabricilor, al micilor afaceri de familie, numărul medicilor şi al farmaciştilor. De asemenea, „supuşi străini era 423, dintre care 113 austrieneşti, 15 franţuzeşti, 95 prusieneşti”.
Astăzi, pe lângă majoritatea de etnie română, în municipiul Botoşani se regăsesc, printre alţii, 16 maghiari, 1218 romi, 33 de ucrainieni, 9 germani, 10 turci, 571 de ruşi- lipoveni, 11 greci, 21 de italieni, 26 de evrei şi 70 de armeni.
Paralela dintre recensământul din 2021 şi cel din 1832 a avut ca scop nu neapărat o întoarcere în timp, cât mai degrabă reiterarea importanţei cifrelor statistice. La 164 de ani de statistică oficială în România, ne confruntăm cu reţinerea sau chiar refuzul de a furniza date statistice, deşi aceste informaţii reprezintă o bază de date folosită în mod gratuit de orice entitate -publică sau privată-, în momentul în care elaborează o analiză referitoare la necesităţi economice şi sociale. Ne exprimăm însă încrederea că această reţinere va fi într-un final depăşită şi vom reuşi să livrăm statistici complete şi corecte.
Echipa de statisticieni botoşăneni mulţumeşte tuturor colaboratorilor pentru înţelegere şi efort şi garantează că informaţiile agregate şi anonimizate, transmise atât prin Buletinul Statistic Lunar cât şi prin celelalte comunicări, sunt viabile şi corecte.
