Mozart, Liszt şi Haydn vineri seara, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” Botoşani. Şi doi invitaţi care au bucurat publicul meloman, pianistul Răzvan Dragnea şi dirijorul Corvin Matei.

Cel care  a adus bucuria nu doar pe scenă, ci şi pe chipul celor din sală, a fost Corvin Matei. Parcă mai mult ca niciodată, publicul a avut parte de un dirijor care a trăit el însuşi fiecare sunet, fiecare răbufnire a instrumentului, de la pian la violoncel, de la vioară la clarinet.

În prezent director muzical și dirijor principal al Orchestrei Simfonice a Universității Stellenbosch, Corvin Matei este totodată şi fondator și director muzical al Orchestrei de Concerte din Cape Town, Africa de Sud. A început prin a studia flautul, însă mai târziu a fost atras de dirijat. A urmat cursuri de master cu mari maeştri, a asistat la cursurile lui Celibidache, studiind apoi cu Bernhard Gueller, unul dintre cei mai buni studenţi ai lui Celibidache. Unele dintre cele mai importante momente ale carierei sale includ concertul cu Pavarotti în Africa de Sud și dirijarea legendarelor Pinchas Zukerman din Cape Town și Johannesburg.

Răzvan Dragnea este unul dintre cei mai apreciaţi tineri pianişti din România. Şi asta nu doar datorită unui titlu de doctor în muzică, deşi acest lucru vine să certifice munca şi perseverenţa de ani şi ani a unui artist care cucereşte săli întregi, fie că sunt din România sau din străinătate. A urmat cursuri de măiestrie în Germania, a susţinut concerte alături de orchestre simfonice din țară, colaborând cu dirijori renumiţi. În repertoriul său găsim capodoperele literaturii pianistice.

Atrage la Răzvan Dragnea tehnica excepţională, pe care ştie să o îmbrace într-o armonie interpretativă, dar mai presus de toate îşi fascinează pianistul publicul printr-o virtuozitate bine controlată, cu o expresivitate aparte, lăsând loc unei note personale pe care spectatorul o percepe de-a lungul concertului.

Seara de vineri a debutat cu Uvertura operei ”Cosi fan tutte”, de W.A. Mozart. După mai bine de 200 de ani de la premiera care a avut loc la Viena, muzica lui Mozart se consumă în aceeaşi notă comică, în atmosfera vechii opere bufe italiene. Opera avea să fie considerată, spre sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX, drept o muzică vulgară, chiar imorală. Avea să revină, însă, după al Doilea Război Mondial, când muzica titanului Mozart îşi recapătă locul meritat şi se bucură de atunci de numeroase prezentări în toată lumea.

Despre Franz Liszt s-a scris şi s-a comentat mult de-a lungul vremii. Cronicarii s-au întrecut în a-i prezenta ilustrului compozitor toate faţetele. A fost supranumit pianistul publicului - omul spectacolului. Magicianul care ştia să amuţească publicul, manifestând un magnetism, dar şi o colosală tehnică, dublată de o înfăţişare plăcută care, scrie Harold Schonberg, ”hrănea publicul în modul cel mai cinic”.

Însă dincolo de toate Liszt a fost un profesionist desăvârşit. Virtuozitatea, complexitatea lucrărilor, inventivitatea şi modul în care îşi construia concertele au creat în jurul său un renume care nu a încetat nici astăzi să crească, fie că e vorba despre geniul muzical, fie că face subiectul scrierilor romanţate despre viaţa-i tumultoasă.

Concertul pentru pian şi orchestră nr. 1, în interpretarea lui Răzvan Dragnea, a fost un adevărat exerciţiu de virtuozitate, cu treceri excepţionale de la părţile de romantism la cele eroice.

Importantă în acest concert, susțin specialiștii, este concepţia care implică transformarea tematică. Aceeaşi temă îndeplineşte mai multe funcţii, ea putând fi modificată astfel încât să devină al doilea subiect, servind mai târziu în altă formă, ca subiect final.

Este modul în care Liszt ştie să jongleze, fapt care conferă muzicii sale un stil unic. Pianistul devine complice şi muzica lui Liszt se transmite la rândul ei într-un fel care cucereşte de la prima notă.

Iar asta a reușit din plin Răzvan Dragnea, alături de instrumentiștii Filarmonicii botoșănene.

Partea a doua a programului de vineri seara a fost dedicată lui Joseph Haydn. Simfonia nr. 96, în re major, ”Miracolul”, a fost interpretată de orchestra Filarmonicii ”George Enescu” din Botoşani, sub bagheta dirijorală a lui Corvin Matei, totul culminând parcă în aplauzele de final ale publicului meloman.

”Din moment ce Dumnezeu mi-a dat o inimă veselă, mă va ierta că îl slujesc cu veselie”, scria Haydn. Privind veselia cu care dirijorul a condus întregul concert, probabil că şi Haydn l-ar fi iertat, la rândul său, pe Corvin Matei... Pentru că seara de vineri a adus, parcă, pe scenă mai multă bucurie ca oricând.

Şi ca totul să fie special, dirijorul a oferit - lucru care rar se întâmplă în concertele săptămânale - un bis, răsplătind astfel aplauzele şi aprecierea pe care publicul le-a oferit cu generozitate.

Concertul viitor, din 22 noiembrie 2019, va sta sub bagheta dirijorului Matei Pop, invitatul serii fiind violoncelistul Octavian Alin Lup. În program vor fi lucrări din M. Pop, Ceaikovski şi Brahms.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: