Dumnezeu ne-a dat, dar bagă în traista moldovenilor de peste Prut. Sfada dintre autorități și lipsa oricărui interes, de partea românească, este compensată cu investiții și un peisaj spectaculos de partea cealaltă a frontierei.
Plaja de la Stânca-Costești, supranumită de o vreme și „Marea Nordului”, atrage din ce în ce mai mulți turiști, din Botoșani și din alte județe ale Moldovei. De la un an la altul mai numeroși, fără însă ca zona să se dezvolte, așa cum era de așteptat, având în vedere potențialul turistic excepțional.
Dezamăgiți, botoșănenii au început să treacă granița către frații moldoveni. Mai ales că, tot pe malul acumulării Stânca-Costești, în Republica Moldova se află una dintre cele mai cunoscute destinații turistice, Duruitoarea Veche.
Care se bucură și de o prezentare menită să atragă turiștii mai mult decât oferta de la noi:
Grotele, stâncile cu forme bizare ale Defileului Duruitoarea Veche, care au adăpostit temporar oameni preistorici și animale din diferite ere geologice, au fost dintotdeauna atractive pentru amatorii de aventuri. De câțiva ani, locul a devenit și mai cunoscut și vizitat datorită campingului „Duruita, camping la grote”, care se află chiar la poalele cheilor Duruitoarei și pe malul lacului de acumulare Costești-Stânca. Este locul din Moldova unde poți vedea munți și mare, spun turiștii. Amplasarea strategică a bazei de odihnă oferă șansa ca dimineața când deschizi ochii să vezi stâncile, iar după ce ieși din cort să vezi apa albastră a lacului de acumulare Costești-Stânca.
Botoșănenii care au trecut Prutul spun că nu atât frumusețea Basarabiei îi convinge să meargă la Duruitoarea Veche, cât ”lipsa investițiilor și a unei abordări serioase” din partea română.
”La doar doi km din Vama Costești, mai exact în localitatea Duruitoarea Veche, este un spațiu amenajat de către vecinii moldoveni foarte potrivit pentru petrecerea unei zile foarte frumoase pe malul barajului Stânca-Costești”. În anii trecuți, am crezut în proiectul Marea din Nordul Moldovei! Nu s-a concretizat din lipsa investițiilor și a unei abordări serioase. Vecinii noștri se mișcă mai bine și sunt foarte profesioniști! Noi ne-am simțit foarte bine! Au și spații de cazare”,
Ioana Dima, o botoșăneancă
Cuvintele Ioanei au stârnit reacții pe rețelele de socializare:
”Este foarte frumos la moldoveni! La noi nu se investește nimic!”
”Nu s-au concretizat din cauza piedicilor puse de autoritățile locale, a se citi primar!”
”Cei ce au concesionat trebuie să investească, să-și pună documentația conform legislației și să-i depună la Administrația Publica Locală. Primarul este un simplu pion, nu el decide. Unde sunt salvamarii, unde sunt balizele… și multe, multe altele… unde sunt paramedicii? Atunci vorbim, probabil cei din R Moldova sunt mai înțelepți”.
”Marea Nordului este doar o deschidere la o baltă fără servicii”
”Din Vamă, în stânga, prin localitatea Costești. Aproximativ la doi km este localitatea Duruitoarea Veche. Jumătate din drum, aproximativ 1 km, este pietruit. Dar merită. Este frumos.
”Este un loc frumos și merită ca noi, din Ștefănești, să mergem în Moldova să facem plajă și consumație lor, în loc să fie și la noi amenajat, dar din cauză că nu s-a ajuns la un consens, Primăria și cu cel care administrează plaja. Poate va vedea și cine trebuie aceste peisaje și vor lua măsurile necesare pentru amenajare”.
Răspunsul a venit chiar și de peste Prut: ”Da, e foarte bine și vesel avem și cazare, doritorii adresați-vă!”
Contactat cu privire la reproșurile de mai sus, Florin Buțura, primarul orașului Ștefănești, spune că bucata de plajă este intabulată la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA), astfel că Primăria nu are competențe în această problemă.
„Dacă ar aparține de Primărie, acea plajă era deja amenajată. Acolo plaja este la Apele Române, nu este a Primăriei. Dacă era la Primărie, vă asigur eu că, de când sunt primar, deja era amenajată. Dar nimeni nu poate să facă ceva în afara legii”,
Florin Buțura, primarul orașului Ștefănești
Primarul este de acord că zona are nevoie de investiții și de amenajări pentru a atrage turiștii.
„Acolo trebuie să vină un privat, să facă niște bazine, piscine, un hotel. Nu așa cum ai merge la iaz să te scalzi. Se poate cumpăra terenul de pe malul lacului. Eu îmi doresc să fie, dar pe bază legală. Ei așa spun în presă, că primarul e de vină, dar nu are nicio treabă primarul. Ați văzut acolo ce se spune că normal acolo este un sit și nu poate face fiecare ce-i trece prin cap”,
Florin Buțura, primarul orașului Ștefănești
De partea cealaltă, Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoșani nu își asumă statutul de proprietar. Mihai Aroșoaie, inginer-șef SGA, fost director al instituției, spune că acumularea aparține Apelor Române, dar nu și SGA.
„Ca orice acumulare are și o zonă de protecție, dar este o treabă mai complicată. Teoretic ar aparține Apelor Române, dar nu SGA-ului. Acumularea Stânca-Costești este o entitate de sine stătătoare, cu personalitate juridică ce ține direct de București, nu are treabă cu SGA”,
Mihai Aroșoaie, inginer șef SGA, fost director al instituției
O soluție pentru dezvoltarea în direcția turistică a zonei ar fi accesarea fondurilor europene, acțiune care s-ar afla însă în ograda Primăriei Ștefănești, opinează Mihai Aroșoaie.
„Eu de când am spus, să se facă un proiect european, dar ei dacă se ceartă acolo...Primăria să facă. Poate să facă o chestie, ca orice primărie, cum Primăria din Oradea s-a asociat cu Consiliul Județean și fac firmă de transport aerian, pot să facă și ăștia măcar o plajă acolo și niște bărci, pe fonduri europene. Pe Mediu sunt proiecte câte vrei, dar ei mai bine se ceartă decât să facă ceva constructiv”,
Mihai Aroșoaie, inginer șef SGA, fost director al instituției
Cert este că, în timp ce autoritățile române se ceartă, botoșănenii nu mai au răbdare și trec Prutul, pentru a se bucura de cazare, camping, peisaje superbe și, chiar dacă pare greu de crezut, de civilizație.
Mai jos, imagini de pe cele două maluri ale Prutului, la acumularea Stânca-Costești:
Plaja de la Stânca - Costești (România):
Plaja de la Costești-Stânca - Duruitoarea Veche (Republica Moldova):
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
