EUROSTAT. Puterea de cumpărare a românilor a fost peste cea a ungurilor, grecilor și bulgarilor, în 2020. De asemenea, România a depășit Grecia și Croația la PIB pe cap de locuitor, acesta ajungând la 72% din media UE
Puterea de cumpărare a românilor, în 2020, a fost de 79% din media UE. În 2019, în România, indicatorul se situa la 78%, iar în 2018 la 73%, arată cele mai recente date publicate de Eurostat.
Astfel, în clasamentul UE al puterii de cumpărare (adică consumul anual efectiv per capita PPS), România (79%) a depășit deja la sfârșitul anului trecut șase ţări: Bulgaria (61), Croaţia (67), Ungaria (69), Letonia (72), Slovacia (73) şi Grecia (78).
De asemenea, în România, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor a fost anul trecut de 72% din media Uniunii Europene, înregistrând o creștere de 3 puncte procentuale față de 2019 ( când valoarea acestuia se situa la 69% din media europeană) și cu 7 puncte procentuale față de 2018 (când PIB-ul pe cap de locuitor era de 65% din media UE).
Conform datelor Eurostat, sub guvernare liberală, România a reușit să devanseze Grecia și Croația, care au avut în 2020 un PIB pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare standard (PPS) de 64% din media UE, în coada clasamentului aflându-se Bulgaria, care a avut un PIB pe cap de locuitor de 55% din media UE. În faţa României se afla Polonia, care a avut în 2020 un PIB pe cap de locuitor de 76% din media UE, şi Ungaria, cu 74% din media UE.
Este important de subliniat că datele Eurostat vizează performanțele României în 2020 și că toate previziunile realizate de instituții internaționale pentru România – Banca Mondială, FMI, prognoza de primăvară a Comisiei Euopene – indică accelerarea creșterii economice în 2021, când se vor vedea și mai pregnant:
- atât rezultatele pozitive ale dezvoltării economice bazate pe investiții masive, nu pe consum,
- cât și rezultatele reformelor începute de Guvernul condus de PNL.
Economia românească se așază pe baze liberale și pe motivații ce țin de performanță, iar toate acestea se vor vedea prin date și mai bune în ceea ce privește creșterea economică, PIB, creșterea puterii de cumpărare în anii ce vin.
Bunăstarea financiară a românilor a crescut în 2020 cu 9% față de 2019, calculată la o monedă constantă, înregistrând astfel o creștere mai rapidă decât cea a Europei de Vest de 4%, arată raportul Global Wealth Report al Boston Consulting Group (firmă americană de consultanță în management).
În ceea ce privește România, BCG prognozează că segmentele de avere financiară vor rămâne stabile în următorii cinci ani, cu o creștere lentă a celui mai bogat segment și o scădere foarte lentă a celui cu o avere sub 250.000 de dolari.
Bunăstarea financiară este definită ca avere totală, excluzând activele imobiliare cum ar fi bunurile imobiliare, bunurile durabile de consum, pasivele, aurul nemonetar și alte metale, deținute de persoane fizice adulte.
Guvernul Cîțu a decis suplimentarea cu 20 milioane de lei bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Plus, deoarece bugetul alocat a fost epuizat în doar două luni.
„Rabla Plus” are în acest an cel mai mare buget de la lansare, respectiv 400 milioane lei, dublu faţă de anul anterior. Românii pot să acceseze cea mai mare primă din Europa pentru maşinile electrice, respectiv 10.000 de euro pentru „full electric” şi circa 4.500 de euro pentru maşini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou.
Valabilitatea notei de înscriere în cadrul Programului Rabla Plus a fost extinsă la 240 de zile de la data emiterii, timp în care beneficiarii vor derula toate procedurile specifice de achiziţie a autoturismului nou.
Guvernul centralizează solicitările cu privire la pagubele constatate de echipele de evaluare. Guvernul va aloca fonduri pentru refacerea infrastructurii şi pentru despăgubirea persoanelor afectate, în urma evaluărilor la faţa locului.
Premierul le-a cerut, duminică, prefecților să solicite de urgență orice fel de resurse suplimentare de care au nevoie. Cel mai probabil săptămâna aceasta, în şedinţa de Guvern, ajutoarele de urgenţă vor fi aprobate și trimise autorităţilor locale.
Premierul Florin Cîțu a anunțat deja o Hotărâre de Guvern ce simplifică acordarea ajutoarelor şi a avertizat că va verifica personal ca banii să ajungă la cei afectaţi: „Vreau să vă avertizez că mă voi deplasa personal acolo unde aceste ajutoare trebuie să ajungă să mă asigur că ajung”.
ISU şi echipele de la Apele Române au fost la faţa locului, încercând să evacueze cantităţile de apă care s-au acumulat în localităţile afectate, în gospodării, în pivniţe, în case. Au fost afectate nu doar gospodării, ci şi infrastructură locală, judeţeană, monumente istorice din peste 70 de localităţi din 26 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Echipele de intervenţie sunt şi astăzi pe teren.
Sumele de la care pornim sunt cele de anul trecut, când bugetul alocat a fost de 5 milioane de lei, iar cuantumul a fost de 4.000 de lei pentru familii sau persoane singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de 75%; 2.000 de lei dacă locuințele au fost afectate între 50 și 75% și 1.500 de lei dacă au fost afectate între 25 și 50%. În plus, familiile care au avut decese au primit 5.000 de lei suplimentar.
Până acum, peste 140.000 de copii și tineri între 12-19 ani (10% din populația tintă) s-au vaccinat.
În cazul vaccinării minorilor, decizia aparține părinților prin consimțământ scris, informat. Datele indică că 40% dintre elevi vor să se vaccineze, iar circa 60% au încă reticențe sau nu vor.
Președintele CNCAV, col. Valeriu Gheorghiță, a subliniat importanța imunizării la nivelul fiecărei familii, prin vaccinarea copiilor, nu doar a adulților. Este important ca în toamnă elevii să meargă normal la școală, în condiții de maximă siguranță pentru ei și pentru familii.
Chiar dacă riscul minorilor de a face o formă gravă este redus, copiii riscă să facă și să transmită boala bunicilor sau părinților.
Vaccinarea copiilor alături de adulți va crea o crea o barieră imunologică la nivel de familie și va întări siguranța familiei.
Vaccinarea minorilor de peste 12 ani în această vară va genera o stare de siguranță ce ne va permite să reluăm școala normală, cu prezență fizică, în 13 septembrie.
Avem una dintre cele mai bune evoluții epidemiologice din Europa pentru că am permis, cât mai curând posibil, vaccinarea tuturor acelora care și-au dorit, indiferent de vârstă. Tinerii sunt persoane active, iar mobilitatea lor ducea la răspândirea virusului. Vedem acum că permiterea accesului tinerilor la vaccin cât de devreme era posibil (etapa a treia) a dus la ruperea lanțului de transmitere a bolii și la o scădere rapidă a răspândirii.
Cei nevaccinați rămân în continuare vulnerabili, mai ales în perspectiva unui val patru care poate fi favorizat de revenirea vremii reci în toamnă.
România a avut succes în vaccinarea în marile aglomerații urbane care furnizau și cea mai mare parte dintre cazurile Covid.
Deschidem talciocurile și târgurile la 1 iulie tocmai pentru că lumea în marile orașe s-a vaccinat și pandemia a înregistrat un recul puternic.
Autoritățile au dus și duc vaccinul oriunde, cât mai aproape de cetățeni, prin maratoane și centre drive-thru, centre în aeroporturi, gări, litoral și în stațiuni.
Acum ne concentrăm pe organizarea de caravane care merg în zonele rurale, pentru a asigura un acces facil la vaccin în fiecare comună în această vară, România având un proces foarte mare – peste 40% - de populație în mediul rural.
Este decisivă implicarea primarilor în această campanie care a intrat în faza caravanelor în comune.
Primarii au o răspundere față de alegători, o datorie de a asigura și prin vaccinare siguranța concitadinilor sau consătenilor lor.
Vaccinarea este însă un act voluntar, nicidecum obligatoriu. Exprimă voința persoanei de a se vaccina, voință ce nu poate și nu trebuie impusă de autorități.
Guvernul oferă gratuit și sigur toate dozele necesare, cu sprijinul primarilor de comune dă oportunitate fiecărui român să se vaccineze ușor, oferă informațiile corecte despre beneficiile vaccinării, dar din acest moment imunizarea de grup depinde în mult mai mare măsură de disponibilitatea românilor de a se vaccina.
Nu avem niciun motiv să avem la toamnă un val patru puternic, semnificativ, pentru că acum avem vaccin.
Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat azi, după sedinta BEX, că parlamentarii Partidului Național Liberal vor fi în sală la moțiunea de cenzură depusă de binomul toxic PSD-AUR însă nu vor participa la vot.
Vom fi prezenți în sală pentru a demonstra că respectăm instituția Parlamentului, că înțelegem dreptul constituțional al opoziției de a depune o moțiune de cenzură. Totuși, parlamentarii PNL și ai coaliției nu vor participa la vot.
Românii vor vedea acum foarte bine care este alternativa la Guvernul actual: o alianță toxică între populiștii de la PSD și extremiștii de la AUR, o alianță toxică între două partide care au demonstrat că nu respectă valorile occidentale sau statul de drept, că nu își doresc o Românie euro-atlantică, ci una care privește către Est.
PSD a revenit ideologic la derapajele extremiste din anii 90 când guverna împreună cu național-comuniștii de la PRM și PSM. Acum au înlocuit PRM cu AUR.
Pesediștii demonstrează că admiră modul radical al celor de la AUR de a face politică. Impresionați de poeziile spuse de Șoșoacă și Simion de la tribuna Parlamentului, poezii ce nu au nicio legătură cu temele zilei, ba chiar cu poeții pe care pretind că îi citează (episodul cu Simion care cita un poet obscur crezând că citează din Eminescu), pesediștii își încep la rândul lor moțiunea de cenzură cu versuri din George Bacovia.
Regimurile totalitare rescriu istoria și se folosesc de poeți și scriitori dispăruți pentru a-și justifica acțiunile politice. Exact așa fac și pesediștii, se folosesc de memoria unui poet național – George Bacovia - pentru interesele lor politice de moment, îi denaturează opera și i-o folosesc în scopuri meschine.
De la începutul acestui an, PSD a depus mai multe moțiuni simple, atât împotriva unor miniștri PNL cât și a unor miniștri USR. De fiecare dată am demonstrat că această coaliție este una puternică și funcțională. Exact așa va fi și acum. Niciun parlamentar PNL-USR-UDMR nu va vota această moțiune.
Ciolacu spunea că speră că această moțiune să fie prima care trece în ultimii 31 de ani. Îi reamintim că PSD a mai reușit să treacă moțiuni de cenzură, dar împotriva propriilor guverne.
PSD este un partid care nu înțelege să respecte votul românilor. Au fost 7 ani la guvernare, timp în care nu au lăsat nimic în urma lor. Și-au bătut joc de banii românilor. Au dus toate resursele către cheltuieli populiste. În urma lor nu a rămas niciun spital construit nou, n-au investit în Educație, n-au investit aproape deloc în infrastructură, ba chiar au blocat sau chiar subfinanțat proiecte majore precum metroul din București, autostrăzile.
PSD a pierdut majoritatea parlamentară în urma alegerilor din decembrie 2020 și de atunci fac tot posibilul să blocheze guvernarea. Au făcut tot posibilul să blocheze vaccinarea, au încercat să blocheze măsurile bune menite a susține revenirea economiei, au vrut să blocheze chiar și PNRR – adică aducerea în țară a aproape 30 de miliarde de euro.
De când a pierdut puterea, PSD nu a demonstrat niciodată că ar avea o strategie, un plan, o idee bună. N-au fost interesați să vină cu idei constructive, să promoveze mesaje constructive. Singura lor preocupare a fost să pună bețe în roate unei guvernări care are meritul că a traversat România prin două crize globale: criza sanitară și criza economică.
NU s-a aprobat în interiorul coaliției înființarea unei agenții noi la nivelul Ministerului Sănătății care să privească investițiile PNRR, a unei agenții care ar crește birocrația.
Scopul nostru este să cheltuim banii din PNRR pe problemele reale pe care le are sistemul de sănătate și nu să construim o nouă clasă de birocrați.
Termenul pentru înființarea acelei agenții e 31 decembrie 2022. Însă, noi trebuie să contractăm 70% din sumele alocate până la 31 decembrie 2022, conform Regulamentului european. Toate energiile acestei guvernări, atât la nivel central cât și local, trebuie să meargă în direcția contractării banilor și nu să pierdem timp important cu chestiuni birocratice.
Poziția PNL este că procedurile trebuie să se desfășoare de cel care deține spitalul unde se vor face investițiile (titularul spitalului în cauză), fie că discutăm de Consiliu Municipal, de Consiliu Județean sau de ministere.
Avem șanse să luăm mai mulți bani dacă ducem decizia exact la cei care vor beneficia de această investiție.
O supra-structură birocratică ar însemna o pierdere de timp și de bani.
Noi nu am venit la guvernare pentru a crea noi instituții birocratice care să ofere sinecuri unora sau altora.
Un partid de dreapta își dorește simplificarea, descentralizarea deciziei. De altfel, sunt și alte agenții/companii de stat care se pot ocupa de construirea unor obiective, dacă acest lucru ar fi ceea ce lipsește.
Statul român trebuie să devină un stat mai suplu, unde deciziile se iau mai rapid, nu unul în care deciziile sunt îngreunate de instituții birocratice.
Referirea la înființarea acestei agenții din programul de guvernare nu are legătură cu PNRR, fiind menționată doar ca un posibil organism care să ofere expertiză tehnică, la cerere, autorităților care desfășoară proiecte în sănătate.
Decizia fermă a Coaliției este de a crește alocațiile cu 20% la 1 ianuarie 2022.
Guvernul a dezbătut în primă lectură în şedinţa de miercuri, 16 iunie, o ordonanţă de urgenţă în acest sens. Creşterea va fi sustenabilă, nu din pix, pe modelul PSD.
Această OUG este necesară pentru că legea din Parlament va fi contestată de PSD la CCR și nu va putea fi aplicată la timp (1 iulie), afectînd bugetul actual.
Toate creșterile de alocații din 2015 încoace au fost realizate de PNL, de la 42 lei (2015) la 214 lei (2021), în ciuda opozției PSD! Și tot PNL va crește alocațiile considerabil și sustenabil, din creștere economică nu din împrumuturi, și în anii ce vin, pentru că PNL susține cu adevărat, prin decizii responsabile, nu prin demagogie, familiile românilor, eforturile părinților pentru copii lor și pentru viitorul națiunii.
Reamintim că alocațiile au crescut în ultimii 6 ani exclusiv prin inițiativele PNL.
PSD se agață cu disperare de acest subiect, pentru că nu a crescut niciodată alocațiile cât a fost la guvernare, face doar show în opoziție.
(Comunicat PNL)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
