Dacă PSD ar fi depus măcar o mică parte din energie pentru a veni cu idei constructive, pentru a veni cu idei bune pentru Româna, am fi avut ce dialoga cu ei. Așa însă, singura lor grijă a fost să pună bețe în roate guvernării, să blocheze procesul de vaccinare, să blocheze recuperarea economică, să blocheze chiar aducerea a aproape 30 miliarde de euro prin PNRR.
Cifrele guvernării în ultimul an arată foarte bine. În ultimele trei trimestre avem cea mai mare creștere economică din UE, am scăzut inflația masiv față de perioada în care guverna PSD, ne împrumutăm mult mai ieftin decât o făcea PSD, economia își revine, angajările sunt pe un trend ascendent, aducem bani europeni pentru dezvoltare.
Toate acestea îi fac pe pesediști să vină cu o moțiune de cenzură în care au înșirat o grămadă de minciuni fără nicio acoperire în realitate.
Românii pot vedea acum foarte bine care este alternativa la Guvernul actual, o alianță toxică între populiștii de la PSD și extremiștii de la AUR, o alianță toxică între două partide care au demonstrat în nenumărate rânduri că nu respectă valorile occidentale, că nu respectă statul de drept, că nu își doresc o Românie euro-atlantică ci o Românie care privește către Est.
PSD a revenit ideologic la derapajele extremiste din anii 90 când guverna împreună cu național-comuniștii de la PRM și PSM. Acum au înlocuit PRM cu AUR.
Pesediștii demonstrează că admiră modul radical al celor de la AUR de a face politică.
De la începutul acestui an, PSD a depus mai multe moțiuni simple, atât împotriva unor miniștri PNL cât și a unor miniștri USR. De fiecare dată am demonstrat că această coaliție este una puternică și funcțională. Exact așa va fi și acum. Niciun parlamentar PNL-USR-UDMR nu va vota această moțiune.
PSD este un partid care nu înțelege să respecte votul românilor. Au fost 7 ani la guvernare, timp în care nu au lăsat nimic în urma lor. Și-au bătut joc de banii românilor. Au dus toate resursele către cheltuieli populiste. În urma lor nu a rămas niciun spital construit nou, n-au investit în Educație, n-au investit aproape deloc în infrastructură, ba chiar au blocat sau chiar subfinanțat proiecte majore precum metroul din București, autostrăzile.
De când a pierdut puterea, PSD nu a demonstrat niciodată că ar avea o strategie, un plan, o idee bună. N-au fost interesați să vină cu idei constructive, să mesaje constructive. Singura lor preocupare a fost să pună bețe în roate unei guvernări care are meritul că a traversat România prin două crize globale: criza sanitară și criza economică.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României este în calendarul stabilit la nivelul Uniunii Europene. Planul a fost depus de România la 31 mai, cu o lună înainte de expirarea termenului limită.
România a fost al 22-lea stat membru UE (din cele 27) care a depus planul național. Primul plan a fost depus în 22 aprilie, de către Portugalia.
După România, au mai depus Cehia și Estonia. Alte trei state UE urmează să depună planurile lor naționale în săptămâna următoare, înainte de 30 iunie – data limită.
Planurile depuse sunt în curs de evaluare. Evaluarea durează mai mult sau mai puțin, în funcție de complexitatea dosarului și de sumele alocate.
11 dintre planurile depuse din 22 aprilie încoace au primit o evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene (Luxemburg, Danemarca, Grecia, Spania, Portugalia, Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia și Belgia).
Primul plan aprobat de Comisie a fost cel al Luxemburgului, în 18 iunie. Evaluarea a durat mai bine de o lună și jumătate (planul fiind depus la 30 aprilie). Planul Luxemburgului se rezumă la doar 93 milioane euro în granturi. 61% din granturi sunt alocate combaterii schimbărilor climatice, protejării mediului și a biodiversității și 32% sunt alocate digitalizării. Este firesc în aceste condiții ca aprobarea să vină destul de repede.
În cazul României, este estimată o evaluare care va dura două trei luni, o aprobare până în septembrie și un vot al Consiliului în luna octombrie. Imediat după aceea România va primi o prefinanțare de 1,3 miliarde euro.
Este normal ca evaluarea PNRR depus de România să dureze mai mult, având în vedere:
- atât sumele mari alocate și solicitate de România – 29,2 miliarde euro (de 30 ori mai mult decât solicită Luxemburg, de exemplu),
- cât și complexitatea deosebită a acestui Plan care răspunde intereselor naționale de dezvoltare ale țării noastre, cu probleme de dezvoltare total diferite de majoritatea statelor UE.
La negocierile informale, România s-a bătut pentru ca să își rezolve cu acest PNRR probleme pe care statele europene dezvoltate din UE și le-au rezolvat cu decenii în urmă – autostrăzi, spitale, școli, creșe, apă și canalizare, managementul deșeurilor.
Infrastructura noastră se află cu mult în urma țărilor dezvoltate din UE, de unde și o tensiune între prioritățile imediate de dezvoltare ale României (autostrăzi, construcție de spitale/școli etc.) și cele ale UE (precum combaterea schimbărilor climatice).
Proiecte de infrastructură de anvergură, cum sunt cele ale României, nu mai sunt „la modă” în UE pentru că au fost deja făcute, nu se regăsesc în planuri trimise de alte state care se concentrează pe schimbări climatice. De aceea, PNRR-ul României este un dosar complex, care va necesita în continuare lămuriri, pentru că acest plan răspunde unor probleme cu totul deosebite de cele întâlnite în multe alte state UE.
Nu există victime în urma incendiului de la Spitalul pentru copii din Iași. Incendiul a avut loc într-o zonă a spitalului în care nu se derula nicio activitate în momentul izbucnirii flăcărilor.
Incendiul s-a produs marți, 22 iunie, la secția ATI a Spitalului pentru copii ”Sfânta Maria” din Iași:
- 31 de persoane au fost evacuate: 13 copii, 11 cadre medicale și 7 părinți.
- Nicio persoană nu a avut de suferit.
- Echipele de intervenție au acționat rapid, iar în acest moment sunt investigate cauzele incendiului.
- A fost activat planul roșu de intervenție care presupune suplimentarea resurselor medicale la fața locului.
- Clădirea spitalului are aviz de securitate la incendiu.
În urma tragediei de la Piatra Neamț, a fost gândit un plan de măsuri care să preîntâmpine astfel de evenimente. Ministerul Sănătății trebuie să prezinte public stadiul implementării acestor măsuri de siguranță.
Sistemul sanitar din România se bazează pe o infrastructură veche de 50-60 ani, clădirile spitalelor fiind la fel de vechi și multe dintre ele fără lucrări de modernizare. Guvernările succesive PSD au tăiat consecvent fondurile pentru investiții în spitale, iar dotările moderne și clădirile noi au rămas doar pe hârtie sau la stadiul de machetă electorală, ca cea a faimosului spital inexistent din sectorul 1 al Capitalei.
La finalul lui 2019 am preluat un sistem sanitar aflat pe marginea prăpastiei și, printr-un efort imens, am reușit să îl facem funcțional și în stare de performanțe remarcabile în lupta cu noul coronavirus. Acest efort a presupus alocări bugetare excepționale, gestionarea resursei umane pierdute în guvernările PSD și reorganizarea direcțiilor sanitare care funcționau într-un haos birocratic.
Guvernul condus de PNL investește în sfârșit în spitale, continuând și în 2021 să direcționeze către sistemul sanitar alocări consistente de la buget, din fonduri europene și din împrumuturi:
- În 20 aprilie 2021, Guvernul Cîțu a luat un credit de 250 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții pentru construcția spitalului regional de la Iași, împrumut acordat pe o perioadă de 27 ani, credit care acoperă 60% din costul estimat de 421 milioane euro;
- În 28 mai 2021, Guvernul a obținut de la Banca Europeană de Investiții un alt credit, de 480 milioane euro, pentru construcția spitalelor regionale de la Craiova și Cluj.
- în 11 iunie 2021, România s-a împrumutat suplimentar cu 150 milioane euro de la Banca Mondială (dobândă 0,83%, împrumut ce trebuie rambursat în 2033) pentru achiziția de echipamente pentru centrele de arși și construcția a două centre de arși la Spitalului pentru copii „Grigore Alexandrescu” și Spitalul de Urgență Târgu-Mureș până la finalul lui 2024.
Comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului au dat aviz favorabil, cu majoritate de voturi, pentru ca Fabian Gyula să ocupe funcția de Avocatul Poporului.
Fabian Gyula este propunerea coaliției de guvernare pentru această funcție.
Desemnarea Avocatului Poporului se va face în plenul Parlamentului săptămâna viitoare. Este important ca în această funcție să fie o persoană credibilă și profesionistă.
Funcția este vacantă după ce Parlamentul a revocat-o pe Renate Weber, pentru că a încălcat Constituția.
Decizia Comisiei de la Veneția este una normală, la care ne așteptam. Comisia solicită Parlamentului ”bazele și elementele juridice care au dus la această decizie”. Parlamentul va trimite deci Comisiei de la Veneția documentele pe baza cărora s-a decis revocarea Renatei Weber.
Scrisoarea Comisiei de la Veneția nu exprimă o poziție în apărarea lui Weber, ci solicită doar niște clarificări, pe care le vom transmite pentru a elimina orice posibilă nelămurire.
PSD încearcă să manipuleze românii. Ei mistifică sensul acestei scrisori, care nu este ceva ieșit din comun și nu exprimă în niciun caz vreun punct de vedere favorabil PSD.
Cristina Ancuța Pocora este propunerea Consiliului Național al Audiovizualului pentru a ocupa funcția de președinte al forului.
Plenul Parlamentului urmează să valideze săptămâna viitoare propunerea pentru șefia CNA în persoana Cristinei Pocora. Ea își dorește să reformeze CNA și să-i redea acestei instituții rolul său legal.
Reforma este cu atât mai necesară cu cât activitatea instituției se desfășoară exact ca în urmă cu un deceniu. Monitorizarea se face cu pixul, pe hârtie, dosarele de licență stau în teancuri printate.
Pocora arată că CNA va acționa pro-activ și nu doar coercitiv.Cristina Pocora a avut două mandate de deputat PNL de Ialomița, în perioada 2008-2016
(Comunicat PNL)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
