Podul ce leagă localitatea suceveană Zamostea de comuna Talpa, din județul Botoșani, a fost început în anul 1995, însă nu a fost terminat până în ziua de astăzi, scrie Obiectiv de Suceava.
Problemele au apărut din cauza autorităților botoșănene, care nu au dorit să finanțeze această investiție, astfel că s-a ajuns în situația ca podul să fie reproiectat, fiind nevoie de circa cinci milioane de lei pentru finalizarea proiectului. Un pod început în urmă cu 20 de ani nu a fost finalizat nici până în ziua de astăzi. In anul 1995, un proiect interesant pentru construirea unui pod ce trebuia să facă legătura între localitatea suceveană Zamostea și localitatea Talpa, din județul Botoșani, a prins viață. Din nefericire, lucrările la podul respectiv au fost sistate în 2004, iar până în prezent nu s-a mai făcut nimic. Atunci, Consiliul Județean Suceava a alocat cinci miliarde de lei vechi. In anul 2011, a existat o încercare de reluare a lucrărilor, însă în urma unei expertize executate s-a descoperit că este nevoie de o reproiectare a podului, deoarece investiția a fost blocată mai mulți ani, având loc mai multe modificări în decursul anilor. In anul 2014, CJ Suceava a alocat 1,5 milioane de lei pentru podul de peste râul Siret, însă cum autoritățile din județul vecin nu a contribuit cu nimic, banii au fost redistribuiți pentru acoperirea TVA pentru dotările realizate la Aeroportul „Stefan cel Mare” de la Salcea și pentru suplimentarea fondurilor necesare pentru modernizarea drumului județean 208S, din localitatea Probota și până la limita cu județul Iași.
“Lucrările de la pod au început în anul 1995, executant fiind Cominco. Consiliul Județean Botoșani urma să realizeze 52% din proiect, în timp ce Consiliul Județean Suceava – 48%. In 2004, lucrările s-au sistat din cauze politice, iar până în prezent nu s-a mai realizat nimic. Până atunci s-au ridicat pilonii de susținere ai podului și mai urmau să fie montate grinzile, ce fuseseră aduse în zonă. In urma inundațiilor din 2010, circa 80 – 90 % din grinzi au fost distruse, iar din grija cetățenilor s-a tăiat și fierul de pe acestea, abia dacă mai sunt patru grinzi bune de folosit. Podul a fost funcționabil, până când în cel de-al Doilea Război Mondial, un localnic cu spirit civic l-a distrus pentru ca nu cumva să vină rușii în Zamostea. După război, a fost construit un nou pod din lemn, însă nu unul de foarte bună calitate, care a fost folosit până prin 1968, când a dispărut cu totul. Podul dintre Zamostea și Talpa ar fi util, deoarece cel de la Vârfu Câmpului este ieșit din garanție și Doamne ferește să se întâmple ceva.Până când cele două consilii județene nu ajung la un consens nu se va face nimic cu acest pod. Dacă grinzile erau urcate pe piloni, proiectul era realizat în proporție de 80%, însă așa cine știe când va fi gata. In anul 2014, noi am trecut din domeniul public al Primăriei Zamostea în proprietatea Consiliului Județean Suceava a drumului județean 291K, cel care face legătura cu podul de peste Siret, însă acesta este un pas minuscul spre finalizarea proiectului”, a declarat Vasile Haliuc, primarul comunei Zamostea.
Președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a arătat că, în fiecare an, CJ Suceava a alocat bani pentru continuarea lucrărilor de la podul dintre Zamostea și Talpa, însă vinovați ar fi cei de la CJ Botoșani, care nu au reușit să contribuie și ei cu bani pentru construcția de peste apa Siretului. VEZI ȘI: Vecinii suceveni supărați că Țurcanu nu dă bani pentru ”podul lui Cozmâncă”
