Cazinoul din Vatra Dornei, primul construit în România şi considerat al doilea ca importanţă după cel din Constanţa, a devenit o grămadă de moloz. După căderea comunismului, cazinoul dornean a intrat într-o degradare accentuată şi chiar dacă anul trecut a fost concesionat de o firmă din Botoşani, până în prezent lucrările de reabilitare a clădirii nu au început.
Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit la sfârşitul secolului XIX, după ce primarul Vasile Deac a reuşit să-l convingă pe împăratul Austriei, Franz Joseph, despre cum urbea dorneană are nevoie de un cazino pentru turiştii care vin la băi, scrie Adevărul. Clădirea a fost ridicată pe un teren acoperit cu pădure, ce în prealabil a fost defrişat. Dacă o parte din banii necesari pentru construcţia cazinoului a venit în urma unui împrumut făcut la o bancă vieneză, restul de bani s-au strâns printr-o chetă publică, la care a participat însuşi împăratul Franz Joseph. Proiectul cazinoului a fost realizat de arhitectul austriac Peter Paul Brang. Lucrările au demarat în anul 1896 şi au fost terminate în 1898. Cazinoul a fost inaugurat oficial pe 10 iulie 1899. La început, în cazinou funcţionau o sală de teatru, un restaurant, o bibliotecă, o cofetărie, precum şi alte spaţii de utilitate publică. Printre personajele importante care au vizitat cazinoul din Vatra Dornei se numără împăratul Franz Joseph, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, generalul Ion Antonescu sau Gheorghe Gheorghiu – Dej. După terminarea Primului Război Mondial, care a culminat cu unirea dintre Bucovina şi România, terenul pe care a fost construit cazinoul din Vatra Dornei a intrat în posesia Fondului Bisericesc al Bucovinei, ca şi reparaţii de război pe care Austria trebuia să le plătească României.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cazinoul a fost folosit de soldaţii germani în scopuri militare, astfel că în septembrie 1944, când armata germană s-a retras din Vatra Dornei, clădirea a suferit o serie de distrugeri. În primăvara anului viitor, în 1945, au fost făcute lucrări de reparaţii şi renovare a cazinoului.
După ce în România a fost instaurat comunismul, cazinoul a fost transformat în club muncitoresc şi centru al staţiunii balneare, în interiorul clădirii fiind ţinute şedinţe de partid sau întâlniri sindicale. În prima parte a anului 1986, clădirea cazinoului a intrat într-un amplu proces de renovare, chiar preşedintele Nicolae Ceauşescu aprobând în 1987 refacerea cazinoului. Lucrările trebuiau finalizate în trei ani de zile, însă până la Revoluţia din 1989 s-a refăcut doar structura de rezistenţă a clădirii. După Revoluţie, cazinoul din Vatra Dornei a căzut pradă hoţilor care au furat candelabrele, marmura din interior şi tot ce se mai putea fura, iar procesul de renovare a fost blocat din lipsă de fonduri. După 1990, cazinoul a trecut prin posesia SC Dorna Turism SA, după care în administraţia Consiliului Local Vatra Dornei. Lipsa de bani şi schimbarea frecventă a proprietarului clădirii a făcut ca primul cazinou din România să ajungă în paragină. În luna ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a revendicat cazinoul din Vatra Dornei, clădirea Secţiei de Boli Infecţioase şi o altă clădire din Vatra Dornei, imobile care au fost retrocedate, pe 14 octombrie 2004, Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, printr-o hotărâre de guvern. La momentul în care a intrat în posesia Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, cazinoul din Vatra Dornei putea fi considerat o ruină.
