În aprilie 2014, presa locală şi naţională anunţa că adjunctul de la acea vreme al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava, comisarul-şef Ioan Crap, este vizat şi pus sub acuzare într-un dosar penal instrumentat de structura locală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
După aproape cinci ani de anchete şi procese, două instanţe de judecată au dat acelaşi verdict în privinţa ofiţerului: nevinovat.
De altfel, comisarul-şef Ioan Crap a susţinut de la bun început că nu a comis nici o infracţiune şi că dosarul care i s-a însăilat pe genunchi a avut doar scopul de a-l elimina din sistem. Afirmaţiile sale şi-au găsit acoperirea recent, când Curtea de Apel Suceava a confirmat soluţia Tribunalului Suceava, prin care fostul şef, dar şi adjunct al IPJ Suceava a fost achitat.
Ioan Crap a fost judecat şi achitat pentru infracţiunea de folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Ofiţerul a fost acuzat că în perioada 2010-2014 ar fi încasat ilegal subvenţii în valoare de 86.697 de lei pentru cele 38 de hectare de teren pe care le deţine împreună cu soţia sa în judeţul Botoşani. Fostul şef al Poliţiei Suceava a fost acuzat de procurorii DNA Suceava că nu deţinea în proprietate terenurile respective şi ca atare nu putea beneficia de subvenţiile europene.
„Simpla cerere de acordare subvenţii nu poate conduce automat la obţinerea acestor subvenţii”
În martie 2018, Tribunalul Suceava a dat prima soluţie, de achitare, aceasta fiind menţinută şi în luna ianuarie a acestui an de către Curtea de Apel Suceava. Motivarea instanţei de judecată este cât se poate de limpede.
„Analizând global actul de sesizare din prezenta cauză, instanţa constată că ce i se impune inculpatului cu titlu de infracţiune nu poate fi reţinut. Astfel, se constată că simpla cerere de acordare subvenţii nu poate conduce automat la obţinerea acestor subvenţii. În cazul acestei cereri unice de plată pe suprafaţă, precum cele din prezenta cauză, consecinţa juridică a formulării sale este un potenţial drept de a obţine subvenţiile dacă se depun documentele necesare şi dacă după verificare de către funcţionarii competenţi îndeplineşte condiţiile legale. Nu poate fi analizată cererea unică de plată pe suprafaţă ca o declaraţie pe proprie răspundere în care, pe baza ei şi independent de documentaţia depusă şi controalele ulterioare efectuate pot fi obţinute subvenţiile din moment ce legiuitorul nu i-a atribuit astfel de efecte juridice”, se arată în motivarea instanţei de judecată.
„Instanţa nu regăseşte nici o acţiune intenţionată a inculpatului”
Practic, judecătorii a două instanţe de judecată au ajuns la aceeaşi concluzie, şi anume că în declaraţiile depuse de Ioan Crap pentru acordarea de subvenţii au existat şi erori, dar nici pe departe ceea ce au susţinut procurorii DNA Suceava în rechizitoriu.
„Într-adevăr, inculpatul a depus o serie de înscrisuri inexacte în vederea obţinerii de fonduri europene, dar intenţia sa nu a fost una frauduloasă. Se reţine că în cauză nu s-a denaturat actul în sine, respectiv inculpatul nu a prezentat o altă situaţie de fapt, ci la baza lor documentele pot fi analizate din perspectiva existenţei unei încălcări a normelor legale care reglementează obţinerea de fonduri europene. În acest sens, instanţa nu regăseşte nici o acţiune intenţionată a inculpatului în momentele prezentării documentaţiei la APIA pentru ca acesta să obţină fraudulos sumele de bani cu titlu de subvenţii”, se mai menţionează în motivarea judecătorilor suceveni.
Click AICI pentru restul articolului
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
