Ajuns acum în vârful formei sportive, poate uita perioada de acum câțiva ani, atunci când ar fi fost tentat să renunțe la fotbal.
Andrei Burcă a înscris, marți seara, primul lui gol la echipa Națională. Fundașul de fier al CFR-ului a fost extrem de fericit pentru reușită.
În vara anului 2016, Burcă era doar un jucător anonim din Liga a-2-a, la Sport Club Bacău, formație care în acel an avea să se desființeze din cauza problemelor financiare. În acel moment, fotbalistul rămăsese practic pe drumuri, fără angajament! Trăia din banii părinților sau din împrumuturi de pe la prieteni, scrie clujcapitala.ro. Avea 23 de ani și nu vedea un viitor în lumea sportului cu balonul rotund.
„Mă gândeam serios să mă las de fotbal. Era groaznic, de 8 luni nu luasem niciun salariu, stăteam la părinți, practic, pe banii lor. Îmi era și rușine. Mă mai si împrumutam la prieteni, la cunoscuți. Simțeam că nu progresez, îmi ziceam că poate așa a fost să fie, poate nu sunt bun și nu e ăsta drumul meu în viață. De asta le mulțumesc părinților. Au fost mereu alături de mine, m-au încurajat să-mi urmez visul”, a declarat Andrei Burcă, citat de wowbiz.ro.
Părinții l-au ajutat să își urmeze visul în fotbal, dar au fost și aspri atunci când a venit vorba despre școală.
”Au fost și exigenți, singura lor condiție fiind să mă țin și de carte, să am mereu două opțiuni în viață. Am făcut un liceu bun, Colegiul «Gheorghe Vrănceanu», din Bacău, am luat BAC-ul, apoi, în 2016, am intrat și la Universitatea Tehnică de Construcții din București, la stat. Tata e inginer constructor, voiam să merg pe urmele lui. Am înghețat anul școlar și mi-am zis că îmi mai acord o șansă, un an, să încerc să ajung fotbalist. Dacă nu ar fi mers, m-aș fi dedicat studiilor”, a mai povestit Burcă.
În 2016, Andre Burcă ar fi trebuit să joace la Foresta Fălticeni, dar, chiar înainte să semneze, a fost…”deturnat” la FC Botoșani, în Superliga. Își îndeplinea astfel marele său vis, acela de a evolua în primul eșalon, să arate ce poate din punct de vedere fotbalistic. ”Am jucat jumătate de an doar ca să-mi plătesc datoriile făcute înainte. Totuși, era un progres, jucam la primul eșalon, simțeam că am o șansă să merg mai sus”, spune fundașul.
De la Botoșani, unde a devenit în scurt timp om de bază, au venit și ofertele, una de la FCSB, alta de la CFR. A ales Clujul și nu a greșit, în anii care au urmat, a devenit campion al României, a jucat în cupele europene și a ajuns titular la Națională.
”Am ales CFR-ul fiindcă a venit prima cu o ofertă. I-am și zis domnului Iftime (n.r președinte FC Botoșani) că ori plec la CFR, ori nu mai plec deloc! Era echipa campioană, aveam șansa să joc în Liga Campionilor, să lucrez cu Dan Petrescu, să fiu coleg cu jucători cu experiență, cu titluri și trofee, de la care aș fi avut de învățat”, a menționat Burcă pentru gsp.ro, ca apoi, la final, să vorbească și despre antrenorul său.
„Am învățat enorm de la Mister Petrescu. E exigent, e dur- nu cred că există mai dur!-, dar pune o presiune pozitivă. Mie îmi place, la fel sunt și eu, orgolios, nu suport să pierd. Presiunea e bună, îți dă un scop, să nu-ți irosești viața”.
