Poet, teolog, profesor universitar, eseist de factură creștin-ortodoxă, important promotor cultural și editor. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, dar și Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani.
Născut la Botoșani, părintele Theodor Damian s-a stabilit în anul 1988 în Statele Unite, unde a fondat Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, cu parohia ortodoxă română "Sf. Ap. Petru și Pavel", Astoria, New York, precum și Cenaclul literar „M. Eminescu” din New York, toate în 1993.
Părintele Theodor Damian a vorbit, la solicitarea Botoșăneanul.ro, despre cum trec românii, dar și cetățenii SUA, prin aceste vremuri în care pandemia de coronavirus (COVID-19) influențează nu doar modul de a trăi, ci și mentalități îndelung cimentate în secolele omenirii.
Așa aflăm că ”situaţia cu pandemia nu arată bine deloc peste ocean”.
”America este una dintre zonele cele mai afectate ale lumii şi New York-ul mai mult decât alte zone ale Americii. Dacă dăm crezare mai mult sau mai puţin informaţiilor care circulă cu privire la natura, originea şi alte aspecte ale virusului, sau chiar scopul avut în vedere cu el (potrivit teoriilor conspirative), este mai puţin important. Important este ce fac legiuitorii şi cei ce execută legile, guvernele deci, pentru a micşora impactul negativ al acestuia asupra oamenilor dar şi pentru liniştea lor mentală. Vor exista exagerări, speculaţii, poate chiar abuzuri ca, în general, în cazuri de fenomene asemănătoare. Faptul concret este că stăm acasă”,
Pr. Theodor Damian, New York
Fără a intra în consideraţii de nivel economico-financiar care, spune părintele Damian, merită discutate separat, o atenție deosebită trebuie acordată nivelului uman şi umanitar al acestei crize.
”Statul acasă reprezintă o schimbare radicală în stilul de viaţă al omului sec. XXI. Omul zilelor noastre este dinamic, activ, implicat; în cele mai multe cazuri el este musafir în propria lui casă, unde vine, adesea, ca la un hotel. Casa a căpătat, în aceste cazuri, un caracter tranzitoriu. A rămas ca rădăcină spirituală a existenţei mai mult simbolic”,
Pr. Theodor Damian, New York
Referindu-se în special la New York, metropolă în care preotul botoșănean trăiește de multe decenii, restricţiile au ajuns să fie total neobişnuite.
”Recomandarea insistentă este să stăm acasă. Deci stăm acasă. Asta implică o reobişnuire şi reconsiderare a ideii de casă şi de acasă. Asta poate ajuta la redescoperirea frumuseţii lucrurilor esenţiale cum ar fi relaţia. Acum stăm tot timpul cu cei dragi ai noştri, pentru care înainte aveam timp aşa de puţin sau n-aveam timp. Fiind tot timpul împreună, uneori nu e uşor. Unul vrea una, altul alta, felul de a face lucrurile poate crea tensiuni şi fricţiuni etc. Trebuie deci să învăţăm din nou ce este respectul pentru integritatea persoanei şi personalităţii celuilalt, să învăţăm un modus vivendi şi un modus operandi bazat exclusiv pe acest respect, pe toleranţă, pe bunăvoinţă”,
Pr. Theodor Damian, New York
Părintele Damian face trimitere la spusele Sfântului Apostol Pavel în scrisoarea către Galateni: „Dragostea, bucuria, pacea, îndelungă răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia” (5, 22), pe care le consideră roade ale Duhului Sfânt.
Este, așadar, vremea să întoarcem aproapelui nostru aprecierea, bucuria, recunoașterea pe care până acum doar le-am așteptat de la ceilalți.
”Asta înseamnă de fapt renaşterea umanului din noi şi un permanent exerciţiu de apreciere a celui de lângă tine. Poate prea mult ne-am obişnuit, pentru că ne place, să fim apreciaţi, şi am uitat să apreciem pe alţii şi să le spunem asta şi să o arătăm cât de des posibil. Despre pierderea obişnuinţei noastre de a aprecia pe cei din jur vorbea A. Heschel când atenţiona că omenirea nu va pieri din lipsă de informaţie, ci din lipsă de apreciere”,
Pr. Theodor Damian, New York
Nu în ultimă instanță, statul acasă poate fi privit ca o provocare.
”Știind că omul este capabil să creeze armonie, iată momentul: câtă armonie pot eu crea? Când şi cum?! Ia să văd roadele concrete ale acestei capacităţi!”,
Pr. Theodor Damian, New York
Însă nu trebuie să pierdem prilejul de a ne ruga, de a medita și de a reflecta la noi înșine. În raport cu noi și cu ceilalți. Luând pildă creștină și trăind în duh creștin.
”Stând acasă avem o nouă posibilitate de a medita, de a reflecta la noi înşine, de a ne ruga. Cum stau eu în faţa celorlalţi? Ce cred ei despre mine? Cum a întrebat odată Iisus pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că sunt eu?” (Matei 16, 13). Mă cred cei din jur mai rău decât sunt? De ce? În baza căror fapte, atitudini? Poate am aici ceva de revizuit. Mă cred ei mai bun decât sunt? Cum se explică asta?Poate am creat false impresii prin felul meu de a fi, poate au văzut masca pe care o pun când ies în lume şi nu adevăratul meu chip? Poate eu însumi am ajuns să cred că sunt masca şi nu chipul? Deci prilej important de meditaţie (sigur, asta dacă nu stăm tot timpul la televizor şi pe internet, pe telefon; oare cum ar fi fost statul acasă înainte de a avea TV, internet, etc.?!). În afară de auto-reflecţie trebuie considerată şi necesitatea gândirii la Dumnezeu. Cred în Dumnezeu? Da. Cum? Mă întâlnesc cu El zilnic (cât de des?) în rugăciune? Cum mă rog? Ce şi cum zic? Cât de sumar, de repede îmi fac rugăciunea? Sunt conştient că Dumnezeu mă iubeşte? Că viaţa mea este darul Lui? Ce fac eu cu ce mi s-a dat? Este modul meu de a trăi viaţa un răspuns, o atitudine adecvată faţă de Dumnezeu, dăruitorul? Sunt eu conştient că prin fiecare zi pe care mi-o dă Dumnezeu îmi dă, de fapt, întâlnire? Sunt eu prezent la întâlnire?”,
Pr. Theodor Damian, New York
Chiar dacă, în America trăind și slujind, se află departe de țară, ”geografic vorbind”, părintele Theodor Damian spune că, în contextul crizei, al izolării, al riscului, ”ne apropiem şi mai mult de tot ce ne e drag, de ţară inclusiv, dar şi mai mult de Dumnezeu”.
Însă foarte important, adaugă preotul botoșănean, este ca cetățenii, de oriunde ar fi, să respecte indicațiile autorităților locale și ale celor bisericești.
”Ne raportăm la criză urmând instrucţiunile autorităţilor locale, ale celor bisericeşti, urmând sfatul medicului, şi începând a ne obişnui cu rugăciunea continuă, şi mulţumirea adusă lui Dumnezeu pentru toate, potrivit îndemnului Sf. Ap. Pavel care zice: „Rugaţi-vă neîncetat, mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos, cu privire la voi” (I Tes. 5, 17-18)”,
Pr. Theodor Damian, New York
La final, părintele Theodor Damian a mărturisit că biserica goală, doar cu preotul și cântărețul slujind în ea, nu trebuie să aducă întristare, pentru că ”biserica a plină de îngeri şi rugăciuni înălţate pentru cei ce nu pot veni şi nu au voie să iasă din casă”. Important este ca rugăciunea să nu lipseasă din chilie.
”Iată, se apropie marea sărbătoare a Învierii Domnului. Stăm cu bisericile închise sau goale. Dar la slujbele făcute doar de preot şi cântăreţ în multe cazuri, biserica a plină de îngeri şi rugăciunile înălţate pentru cei ce nu pot veni şi nu au voie să iasă din casă, sunt mai intense şi mai aprinse şi duse pe aripile îngerilor către Dumnezeul nostru şi al părinţilor noştri, Dumnezeu cel mult milostiv şi iubitor de oameni. Aşa ne apropiem de Sf. Paşti: cu inima cernită că stăm acasă, dar cu rugăciunea înteţită şi înmulţită. „Fie Doamne mila Ta spre noi precum am nădăjduit şi noi întru Tine” (Ps. 32, 21)”,
Pr. Theodor Damian, New York
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
