Cei 30 de președinți și vicepreședinți ai tribunalelor din România arată că drept urmare a evoluțiilor din ultima perioadă a manifestărilor publice ale judecătorilor, "dar și a acțiunilor generate individual de unii judecători, prin care se lansează îndemnuri la adoptarea unor forme severe de protest ori de acțiuni ale judecătorilor în spațiul public și în relația cu diferite organism naționale și/sau europene", adresează un apel Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ca să restabilească, de urgență, cadrul și limitele în care judecătorii se pot manifesta la nivel de mesaj public și implicare revendicativă.

"Pe fondul procesului legislativ de modificare a legilor justiției, înscriindu-se într-o tendință oarecum firească, generată de schimbări uneori de substanță, pe care legiuitorul le-a adus acestor legi, sistemul judiciar a cunoscut mai multe frământări cu privire la statutul și cariera judecătorilorși procurorilor, pe care, însă, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de unic garant al independenței justiției, le-a preluat și gestionat în relația cu celelalte puteri ale statului. Precizăm, în acest context, că modificări de esență precum separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor ori reașezarea unor instituții din cadrul sistemului judiciar în matca lor firească au reprezentat solicitări constante ale întregului corp de judecători, fiind în cele din urmă preluate de legiuitor, prin intermediul CSM și transformate în lege", se arată în scrisoare.

Președinții și vicepreședinții tribunalelor precizează că ultima perioadă de timp este marcată de o "evoluție îngrijorătoare și neadecvată cu statutul de magistrat din partea unor colegi judecători, care aduce grave prejudicii de imagine justiției în ansamblul său, acreditând în rândul opiniei publice ideea unei justiții care nu mai poate rămâne imparțială".

"Astfel, îndemnul la forme radicale de protest, suspendarea activității firești a instanțelor, instigarea la mișcări de stradă, dezinformările constante, rostogolirea intenționată a unor neadevăruri nu au niciun fel de legătură cu activitatea și statutul de judecător. Judecătorul trebuie să rămână nepărtinitor și să fie capabil să facă aprecieri obiective și impațiale în cauzele cu care este sau poate fi învestit în viitor. Coborârea judecătorului în agora și participarea acestuia la adunări publice în care există riscul deja dovedit al confiscării acestora de către diverse persoane cu orientări politice manifeste, nu poate avea decât consecințe extrem de grave asupra ideii de justiție, în înțelesul ei fundamental. Echitatea, dreptatea și adevărul ca scop sunt cele care trebuie să definească magistratura", potrivit Mediafax..

Cei 30 de președinți și vicepreședinți ai tribunalelor mai transmit că au luat cunoștință și de împrejurarea că "judecatorul Cristi Vasilică Dănileț de la Tribunalul Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, coordonează mai multe manifestări și acțiuni publice, atât pe plan național, cât și european, erijându-se într-un "așa-zis" reprezentant al judecătorilor din România, acțiunile acestuia situându-se, de cele mai multe ori, în sfera unor demersuri cu conotații politice".

"Am luat, astfel, act cu îngrijorare de ultimul demers pe care, cu multă ușurință, domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț îl promovează în spațiul public, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegație de 30 de magistrați la Bruxelles, pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu privire la situația justiției din România. Solicităm public să se ia act de faptul că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț nu reprezintă sistemul judiciar din România, nu reprezintă corpul profesional al judecătorilor și, prin toate luările sale de poziție, domnul judecător alege sa încalce prevederile legale prin care magistraților le este interzis să își exprime opiniile politice. Solicitam, pe această cale, magistraților implicați în acest demers să analizeze cu maximă responsabilitate implicarea în astfel de acțiuni și să nu se transforme în negociatori cu instituțiile politice ale Uniunii Europene, astfel de atribuții revenind altor autorități ale Statului român", transmit aceștia.

Președinții și vicepreședinții tribunalelor îi solicită lui Cristi Vasilică Dănileț să înceteze a-si aroga rolul de reprezentant al magistraților din România și reamintesc că, în timpul exercităriii mandatului său de reprezentant al judecătorilor din cadrul judecătoriilor, în organizarea fostului CSM, "un număr impresionant de colegi judecători au solicitat la acel moment revocarea domnului judecător din demnitatea publica pe care o ocupa și, chiar dacă acest demers nu a avut finalitatea juridică urmărită, nu poate fi ignorat din punct de vedere al legitimității cu care vorbește public domnul judecător Danilet Cristi Vasilica".

Magistrații se delimitează de toate aceste manifestări, atât cele inițiate de judecătorul Cristi Vasilică Dănileț, cât și de orice formă de protest "care riscă să se îndepărteze de la rolul și locul pe care îl ocupă judecătorul în societate și de la matca firească a modului de manifestare publică a magistraților, solicitând de îndată intervenția Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la conduita și atitudinea domnului judecător Cristi Vasilică Dănileț".

Astfel, cei 30 solicită:

"- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să ia act de îngrijorarea pe care ne-o manifestăm față de escaladarea fără precedent a manifestărilor publice din partea unor colegi judecători, cu îndepărtarea acțiunilor revendicative de la cele ce se pot circumscrie nevoilor reale ale instanțelorjudecătorești;
- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să adopte în regim de urgență măsuri de natură să conducă la restabilirea autorității și prestigiului de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor, prin stoparea acțiunilor ce exced rolului și statutului judecătorilor;
- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să ia măsuri pentru stoparea demersului inițiat de domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegație de 30 de magistrați la Bruxelles pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans;
-Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să adreseze o scrisoare instituțională către organismele/instituțiileUniuniiEuropene relevante în sensul disocierii de demersuri nereprezentative pentru corpul magistraților și pentru exprimarea unei opinii instituționale asumate"

În final, președinții și vicepreședinții tribunalelor din România transmit că apelul va fi tradus și transmis organismelor/instituțiilor UniuniiEuropene, precum și instituțiilor sistemelor judiciare din alte state membre.

Scrisoarea conține 30 de nume de președinți și vicepreședinți ai tribunalelor din țară, fără semnături olografe:

1. Szep Otto Sandor – președinte Tribunalul Arad
2. Flavius Bradin - vicepresedinte Tribunalul Arad
3. Mariana Vârgă – vicepreședinte, cu atribuții de președinte Tribunalul Argeș
4. Ciprian Tița – președinte Tribunalul Specializat Argeș
5. Ioana Liliana Pocovnicu – președinte Tribunalul Bacău
6. Carmen Domocoș – președinte Tribunalul Bihor
7. Liliana Elisabeta Preda – președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud
8. Ildiko Simionescu -vice președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud
9. Mihaela Ungureanu – președinte Tribunalul Botoșani
10. Cristina Gabriela Ciolacu – vicepreședinte Tribunalul Brașov
11. Adriana Nicolae – presedinte Tribunalul Buzau
12. Petru Juca – președinte Tribunalul Caraș-Severin
13. Cornelia Iordache – președinte Tribunalul Călărași
14. George Șerban – vicepreședinte Tribunalul Călărași
15. Viorel Gheorghe – președinte Tribunalul Constanța
16. Dragoș Popoiag – președinte Tribunalul Dâmbovița
17. Robert George Florea – președinte Tribunalul Galați
18. Adriana Pencea – președinte Tribunalul Giurgiu
19. Gheorghe Radu – președinte Tribunalul Gorj
20. Laura Sarcină – vicepreședinte Tribunalul Gorj
21. Lorena Tarlion – președinte Tribunalul Iași
22. Loredana Geanina Antonescu – președinte Tribunalul Ilfov
23. Norel Popescu – președinte Tribunalul Mehedinți
24. Crina Mihaela Letea – președinte Tribunalul Prahova
25. Liliana Oprea – presedinte Tribunalul Olt
26. Petrică Gudac – președinte Tribunalul Teleorman
27. Adriana Stoicescu – președinte Tribunalul Timiș
28. Mugurel Adrian Gheorghiță – președinte Tribunalul Vâlcea
29. Daniela Matache – președinte Tribunalul Vrancea
30. Dinu Jelea – vicepreședinte Tribunalul Vrancea
 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL: