Sute de semnături, o Petiție și un Memoriu pentru stoparea unui proiect care pune în pericol patrimoniul cultural din Botoșani au primit răspunsul așteptat din partea specialiștilor de la București.
Semnalul a fost dat de Botoșăneanul.ro, care a documentat și publicat articolul În orașul geniilor, patrimoniul cultural a fost îngropat de afaceri, MESAJUL Academicianului născut la Botoșani: Casele din care s-a ridicat savantul Grigore Antipa trebuie păstrate cu religiozitate.
Amintim că la adresa Bulevardul Mihai Eminescu nr.36 este pe cale să se construiască nu un muzeu, ci un hotel. Cu parcare subterană și supraterană. Mai exact, iată ce prevede Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru respectiva adresă:
”Construire ansamblu de locuințe colective, spații comerciale la parter și parțial etaj 1 și corp hotel (în regim apartament-hotel), parcare subterană și supraterană, restaurare case memoriale, respectiv integrare construcție nouă în ansamblul monumentului istoric CASA ANTIPA; teren: b-dul M. Eminescu nr. 36”.
Documentația, extrem de stufoasă și riguroasă în privința datelor tehnice, urbanistice și arhitecturale, este mai mult decât sumară când face referire la patrimoniul cultural: ”Intervențiile propuse în cadrul zonei studiate nu vor prezenta riscuri pentru zonă”, ba mai mult, se va avea în vedere ”evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesita protecție”.
În urma apariției articolului amintit mai sus, Asociația „Scut botoșănean”, prin președintele său, Ionuț-Bogdan Cărăușu, a înaintat către Ministerul Culturii, mai exact către Institutul Național al Patrimoniului din România, un Memoriu cu privire la situația Ansamblului istoric „Casa Antipa” din municipiul Botoșani. Memoriul a fost precedat de Petiția online Salvați „Casa Antipa” din Botoșani!, semnată de sute de cetățeni.
Memoriul și petiția au ajuns astfel în atenția Institutului Național al Patrimoniului, care și-a exprimat îngrijorarea față de situația Caselor Antipa de la Botoșani.
În consecință, Institutul Național al Patrimoniului a transmis la rândul său o amplă documentație, prin care atenționează administrația locală, dar și Direcția Județeană pentru Cultură a Județului Botoșani, asupra pericolului în care se află monumentele istorice. Totodată, accentuează asupra unui alt aspect: neimplicarea autorităților locale în preluarea monumentului și valorificarea culturală a acestuia. În acest fel ”s-a pierdut o șansă unică”.
”Pentru salvarea celor două clădiri clasate cu denumirea Casa Antipa și cultivarea memoriei fraților Grigore Antipa și Nicolae Leon, care au copilărit acolo, autoritățile și-ar fi putut exercita dreptul de preemțiune acordat prin lege pentru a achiziționa monumentul istoric. Trecerea Casei Antipa în proprietatea administrației locale reprezenta premisa ideală de a reda acest monument orașului și publicului larg, ca punct muzeal și centru cultural sau științific. S-a irosit o șansă unică, iar intențiile noului proprietar, provenind din sectorul privat, reprezintă o amenințare serioasă pentru cele două clădiri și contextul lor urban”,
dr.arh. Ștefan Bâlici, director general în cadrul Institutului Național al Patrimoniului
Cu privire la noile investiții anunțare - ansamblul hotelier, reprezentantul Institutului Național al Patrimoniului atrage atenția asupra ”incompatibilității dintre soluția propusă și casele Antipa, precum și a impactului nedorit pe care l-ar avea proiectul asupra valorii culturale și arhitecturale a zonei înconjurătoare”.
Dr.arh. Ștefan Bâlici, director general în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, a adresat un Memoriu instituțiilor botoșănene, de la Consiliul Județean Botoșani la Primăria Municipiului Botoșani, dar și arhitectului șef al județului Botoșani, referitor la Planul Urbanistic Zonal generat de imobilul din Bulevardul Mihai Eminescu nr.36 – Casa Antipa.
Întrucât PUZ-ul respectiv informează că unul dintre obiectivele demersului ar consta în restaurarea caselor memoriale și integrarea construcțiilor noi în ansamblul monumentului istoric, specialistul din cadrul Institutului Național al Patrimoniului consideră că ”soluția, chiar și în stadiul schematic actual, demonstrează că utilizarea noțiunilor de restaurare și integrare este impropri și nu corespunde propunerilor din respectivul PUZ”.
Mai exact, din PUZ aflăm că, prin integrarea construcțiilor noi în ansamblul istoric se înțelege că cele două obiective cu valoare culturală de pe imobil vor îngloba inserția, rezultând un tot unitar, armonios și echilibrat. În fapt, spune Dr.arh. Ștefan Bâlici, director general în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, ”intenția anunțată de autorii documentației nu numai că nu se concretizează în varianta ilustrată de PUZ, dar se dovedește a avea efectul contrar, deoarece construcțiile monument sunt pur și si simplu strivite de volumele noi, dominante prin masă, construcție și înălțime”.
Așadar, ”deși restaurarea presupune operațiuni de conservare și punere în evidență a valorilor estetice și istorice, cu respectarea măsurilor trecutului, Planul Urbanistic Zonal demonstrează o negare a acestor principii, presupunând de fapt desființarea parțială a clădirilor monument, prin demolări masive ale părților posterioare”.
În concluzie, ”este un sacrificiu inutil și nejustificat din perspectiva protejării patrimoniului imobil, deoarece ar conduce la dispariția a 45% din substanța istorică a clădirilor actuale, cu regim de monument istoric, dar i-ar permite investitorului obținerea unei suprafețe mai libere pentru viitoarele construcții și amplasarea acestora cât mai aproape de bulevardul Mihai Eminescu”.
Recomandarea specialistului coincide cu doleanțele societății civile din Botoșani, care și-a exprimat de altfel punctul de vedere prin intermediul unei petiții.
Așadar, potrivit dr.arh. Ștefan Bâlici, director general în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, este oportună readucerea în discuție a posibilității transformării Caselor Antipa într-un muzeu dedicat fraților Grigore Antipa și Nicolae Leon și meritelor științifice ale acestora.
Iar în măsură să studieze aceste posibilități de salvare a Caselor Antipa sunt autoritățile locale.
”Prin urmare, vă rugăm să luați în considerare consecințele negative pe care le-ar putea avea realizarea investiției prevăzute prin PUZ asupra Caselor Antipa și, la o scară largă, asupra Municipiului Botoșani, și să preveniți distrugerea clădirilor monument istoric”,
dr.arh. Ștefan Bâlici, director general în cadrul Institutului Național al Patrimoniului
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
