Municipalitatea botoşăneană face demersuri pentru obţinerea unei finanţări internaţionale pentru a duce la bun sfârşit două dintre cele mai mari proiecte derulate vreodată în judeţ. Pentru a demara lucrările la Parcul Regional de Agrement Cornişa şi a executa restul de aproximativ 30% rămas la cele două programe de reabilitare a sistemului de tremoficare (CET nou plus reţele) singura soluţie identificată o reprezintă contractarea unui credit.
"Avem nevoie de cel puţin 5 milioane RON"
Edilii nu doresc însă să apeleze la o bancă din România, ci au contactat “International Monetary Group”, parte a
Băncii Mondiale.“Am trimis scrisoarea de intenţie printr-o firmă de consultanţă. Să atragem o finanţare externă ar fi mult mai avantajos”, afirmă primarul
Ovidiu Portariuc. Deşi în urma licitaţiei valoarea totală a proiectului de la
Cornişa a scăzut la 12 milioane euro, fără TVA, primarul susţine că municipalitatea tot nu dispune de suma necesară asigurării cofinanţării. De asemenea, aşa cum am mai arătat, la programul de modernizare a termoficării s-au adunat datorii uriaşe către constructori, Elsaco Electronic şi Electroalfa în principal, nivelul acestora depăşind 40 de milioane de lei.
„Avem nevoie, păi nu avem altfel cum să susţinem. Avem nevoie de cel puţin 5 milioane RON pentru a începe proiectul Cornişa. Creditul va fi mai mare pentru că avem nevoie să finanţăm şi lucrările la termie, unde decontările se derulează foarte greu”, mai spune
Ovidiu Portariuc.
Fără credit, Parcul Regional de Agrement Cornişa e în mare pericol
Deocamdată nu s-a stabilit o sumă exactă care să fie împrumutată, aşteptându-se să se vadă cât se poate obţine. În caz contrar realizarea
Parcului Regional de Agrement este aproape compromisă.
„Eu sper să ne încadrăm că altfel nu avem cum să finanţăm proiectele astea, adică proiectul Cornişa e într-un real pericol dacă nu există posibilitatea tragerii unui credit pentru că nu aveam de unde să finanţăm”, declară
primarul de Botoşani. În aprilie 2012, după accesarea ultimului credit,
Primăria Botoşani avea un grad de îndatorare de 14%, însă actualul edil şef susţine că acesta trece acum de 18%, dar că totuşi se află în limitele prevăzute de lege.
Ratele anuale pe care municipalitatea le plăteşte la împrumuturile deja efectuate se ridică la circa
15 milioane lei, adică ceva peste zece miliarde de lei vechi pe lună. Precedentele credite au fost efectuate la bănci din România, cu capital străin: Raiffeisen, OTP şi Intesa Sanpaolo Bank.
CITEŞTE ŞI:
CJ ar putea lua un credit de aproape 10 milioane euro fără licitaţie
Portariuc, atac nou la Flutur cu sute de miliarde