Oficialii primăriei unei comune din judeţul Botoşani, au accesat un proiect de 3,8 milioane de euro pentru a trimite localnicii la şcoală, a-i învaţa meserii sau pentru a le construi WC-uri şi bucătării moderne.
Aproape de graniţa cu Ucraina, în extremul nord al României se află Hilişeu Horia, o comună săracă din judeţul Botoşani. Aici trăiesc în jur de 3.400 de oameni, dintre care mulţi la limita subzistenţei. După 1990, sărăcia şi lipsa de perspective au dat tonul la Hilişeu Horia. În ultimii ani însă, comuna nord-moldavă a început să se dezvolte. Mici afaceri în domeniul agricol, fie zootehnice, fie legumicole au început să apară în comună. Inclusiv un nou serviciu de asistenţă medico-socială.
Mai mult decât atât, în luna noiembrie, primăria locală a reuşit să obţină o finanţare record pentru modernizarea şi civilizarea comunei: peste 3,8 milioane de euro, bani destinaţi educării şi calificării oamenilor săraci din Hilişeu Horia.
Proiectul se numeşte „Combaterea sărăciei în zone defavorizate pentru populaţii non-rome“ şi are finanţare europeană.
„Suntem fericiţi fiindcă asta ne dorim cu toţii, să scăpăm de sărăcie, să oferim oamenilor o şansă. Dar o şansă reală. Adică nu pomană, ci un viitor: o meserie, educaţie şi informaţii care-i pot ajuta să facă faţă într-o lume civilizată. Singuri, nu asistaţi“, spune Ioan Butnaru, primarul PSD din Hilişeu Horia.
Cel târziu la începutul anului viitor, va începe implementarea acestuia.
„Totul este aprobat, aşteptăm în orice clipă să fim invitaţi la Bucureşti pentru a-l semna. Cel târziu la 1 februarie 2018 vom începe derularea primei etape a proiectului“, spune edilul.
Proiectul în valoare de 3,8 milioane de euro va fi derulat pe o perioadă de 36 de luni. Vor beneficia de acest proiect peste 550 de săteni din satele Hilişeu Crişan şi Corjăuţi, două dintre cele patru sate încadrate administrativ în comuna Hilişei Horia. Este vorba despre cei mai nevoiaşi sau de cei care au nevoie de completarea studiilor pentru a-şi face un rost.
Prima etapă o va constitui alfabetizarea sătenilor care nu au nici măcar patru clase. Se va face o clasă cu 16 elevi, cu vârste între 16 şi 60 de ani.
„Vor învăţa să scrie şi să citească timp de doi ani. Este un lucru important, fiindcă aşa vor avea o şansă să beneficieze mai apoi de alte programe educaţionale, de calificări şi în cele din urmă să-şi găsească o slujbă“, adaugă edilul.
În etapa a doua va fi construit un after-school în care vor fi educaţi deopotrivă părinţii şi copiii.
„Vor fi 90 de copiii care vor veni la şcoală împreună cu părinţii. De fapt, şi părinţii vor fi consiliaţi în privinţa modului de a aborda copilul. Este o mentalitate care trebuie să se adapteze lumii moderne şi provocărilor ei. O educaţie potrivită de acasă va preveni multe fenomene, printre care şi abandonul şcolar“, spune Ioan Butnaru.
Totodată în această etapă educativă vor şi organizate şi numeroase cursuri de formare profesională potrivit ziarului Adevărul. Propriu-zis vor fi şcoli de ucenici, în care mai ales tinerii or învăţa o meserie.
În cea de-a treia etapă vor fi constituite cu sprijin din partea statului 21 de start-up-uri, mici firme făcute de localnici. Majoritatea vor fi cel mai probabil în domeniul construcţiilor şi al agriculturii. Fiecare nou antreprenor de la sat va trebui să angajeze cinci săteni pe o perioadă de minimum un an. Proiectul îşi mai propune şi civilizarea localnicilor prin îmbunătăţirea modului de viaţă. De exemplu, în locul privatelor din fundul curţii şi al bucătăriilor improvizate, primăria va construi , pentru 41 de familii nevoiaşe, toalete şi bucătării moderne. La acestea se vor adăuga şi sisteme fotovoltaice pentru independenţă din punct de vedere energetic.
