Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit miercuri în şedinţă extraordinară. În afara deciziilor privitoare la ajutorarea sinistraţilor s-a analizat pericolul infestării cu virusul West Nile şi s-au stabilit măsuri în vederea reducerii riscului de contactare a virusului.

Virusul West Nile face parte din familia Flavivirida şi se înscrie în acelaşi grup filogenetic al flavivirusurilor ca li virusurile encefalitei St. Louis şi japoneza, un complex de virusuri care se găseşte atât în regiunile tropicale, cât şi în acelea temperate. Virusul afectează în primul rând  păsările, dar poate infecta şi oamenii, caii, câinii, liliecii, maimuţele veveriţele sau şoarecii de casă. La om, virusul se transmite prin înţepătura unei specii de ţânţar. În 90% dintre cazuri, infecţiile cu virusul West Nile la oameni sunt asimptomatice.

În ceea ce priveşte manifestările care apar în urma infectării cu virus West Nile, specialiştii spun că acestea sunt de trei tipuri:
- în cele mai multe dintre cazuri, simptomele lipsesc
- în 20% dintre cazuri manifestările sunt uşoare, apar între 2 şi 8 zile de la infectare şi constau în febră uşoară, cefalee (dureri de cap), frisoane, transpiraţie excesivă, stări de slăbiciune, dificultăţi la înghiţire şi dureri articulare.
- Cel de-al treilea simptom este cel mai grav şi constă în encefalită sau meningită cauzate de pătrunderea virusului West Nile în zona meningelui, membrana care "îmbracă" creierul, şi a lichidului cefalorahidian. Simptomele - dureri de cap, gât înţepenit, dezorientare, comă, tremurat, convulsii, stare de slăbiciune, vedere slabă, amorţeală a degetelor, paralizie – pot să apară între 3 şi 14 zile de la contactul cu virusul.