Ritmul de creştere a numărului de firme nou înfiinţate a fost moderat în 2022, fiind înmatriculate cu 3% mai multe faţă de 2021 (de la 148.294 la 152.809), iar mediul antreprenorial a avut per total o dinamică negativă, cu creşteri ale numărului de firme radiate, suspendate sau insolvente, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, citate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Astfel, în 2022, numărul suspendărilor a crescut cu 20% (la 15.700 firme), numărul dizolvărilor cu 24% (la 39.320 firme), numărul radierilor cu 10% (la 73.639), iar numărul insolvenţelor cu 8% (la 6.649 firme).
Cea mai mare creştere procentuală a insolvenţelor s-a înregistrat în judeţele Buzău (70%), Tulcea (64%) şi Vaslui (57%).
În tot acest tablou pesimist, oarecum paradoxal, Botoșaniul se situează cât se poate de bine.
Astfel, în top 3 al judeţelor care au înregistrat o dinamică pozitivă (o scădere a numărului de insolvenţe) intră Gorj (-45.90%), Botoşani (-35%) şi Vâlcea (-32,89%).
Cu alte cuvinte, județul Botoșani este pe locul al doilea la nivel național în privința scăderii procentuale a insolvențelor, ceea ce înseamnă, cel puțin teoretic, o însănătoșire a mediului economic local.
În ceea ce priveşte numărul dizolvărilor, cea mai mare creştere procentuală s-a înregistrat în Caraş-Severin (65.45%), Giurgiu (65.04%) şi Vaslui (62.44%), top 3 al judeţelor care au înregistrat o dinamică pozitivă (o scădere a numărului de dizolvări) fiind Ialomiţa (-10.82%), Vâlcea (-0.40%) şi Vrancea (0.19%).
“Numărul firmelor nou înfiinţate în anul 2022 vs 2021 este sub potenţialul de creştere al acestora, însă trebuie să ţinem cont de climatul antreprenorial după doi ani de pandemie şi unul de război în Ucraina. Creşterea oficială a numărului de insolvenţe şi dizolvări în rândul companiilor, conform datelor ONRC (care relevă doar o parte din numărul real de companii închise şi care nu au înregistrat oficial încetarea activităţii), ne arată necesitatea introducerii unui nou program de stimulare a antreprenorilor de tipul Romania Start-up Revolution şi, complementar, introducerea de instrumente financiare adecvate pentru întreprinderile mature în scopul creşterii competitivităţii şi tranziţiei către noile tendinţe tehnologice”,
comentat Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.
În opinia acestuia, 2023 trebuie să fie anul relansării economice, iar aceste programe suport trebuie să vină într-un ecosistem antreprenorial stabil economic şi legislativ, nemodificarea Codului Fiscal fiind o condiţie necesară pentru asigurarea predictibilităţii planurilor de afaceri.
