Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a precizat că ”doar 6% din personalul care activează în asistență socială are cursuri de pregătire de specialitate în asistență”, iar ”resursele pe care le are statul sunt limitate”.

”Am văzut o serie de critici și interpretări greșite după declarațiile premierului Cîțu privind faptul că acest guvern va schimba gândirea de politică publică, orientându-se spre investiții și că banii alocați asistenței sociale s-au irosit, ținând oamenii în sărăcie, în loc să-i ajute real.

O remarcă absolut corectă, în primul rând pentru că investițiile la care s-a referit premierul Cîțu înseamnă inclusiv investiții în sistemul de asistență socială.

Simt nevoia să intervin cu câteva explicații nu doar ca ministru răspunzător de domeniul acțiunii sociale a statului, dar și ca om care în ultimele luni de zile a discutat direct cu lucrători din sistemul de asistență, cu autorități locale, cu beneficiarii asistenței sociale și ONG-uri care pun umărul acolo unde statul se dovedește (de mulți ani) ineficient.

Exista această idee greșită sau rău intenționată că liberalii când critică modelul de asistență socială utilizat până acum – „statul tătuc”, reduc alocările pentru categoriile vulnerabile.

Eroare sau minciună pentru că alocările de până acum nu doar că nu ajută, pentru că statul dă o sumă mică de bani, raportat la nevoile reale, dar mai ales serviciile de asistență socială sunt proaste. Da, resursele pe care le are statul sunt limitate, dar trebuie investit, nu prin creșterea alocărilor mici, ci prin îmbunătățirea serviciilor, pentru ca serviciile de asistență socială ale statului român sunt tradițional proaste și incomplete, fără personal de specialitate și fără responsabilizare directă a autorităților dacă greșesc sau sunt dezinteresate.

Știu bine că românii sunt sătui de vorbe, tocmai de aceea spun că după campania de verificare a modalității de acordare a ajutorului social, am dat amenzi autorităților locale de aproximativ 67.000 de lei și am venit cu recomandări clare și îndrumări pentru îmbunătățirea serviciilor de asistență socială.

Niciuna dintre UAT-urile din țară nu respectă acum legea asistenței sociale, care prevede un asistent social la 300 de beneficiari – acesta este motivul pentru care premierul, ca mine, avertizează că prioritare sunt investițiile.

Am vorbit în cei 20 de ani de carieră politică, nu doar cele câteva luni de când sunt ministru, cu sute de beneficiari ai sistemului de asistență socială – oameni săraci, deznădăjduiți, bolnavi, bătrâni, dar și cu oameni în putere din comunități marginale, oameni care vor să muncească dar nu au niciun fel de transport până la cel mai apropiat oraș unde se caută forță de muncă. Toți se plâng prima dată, nu că banii de la stat sunt puțini, ci că nu li se oferă minim de servicii de sănătate, de asistență, de îndrumare.

Ministerul Muncii a ajutat prin campania de evaluare a ajutoarelor sociale desfășurată la începutul anului ca oamenii din aceste comunități să se întâlnească cu angajatorii, iar o parte dintre ei și-au găsit loc de muncă, deși nimeni nu spera la asta, pentru că serviciul de asistență socială, așa cum este acum, chiar ține oamenii în sărăcie, fără speranță, deși la doar câteva zeci de kilometri pot găsi oportunități.

Este prioritar să schimbăm mentalitatea și modul de acțiune, să încetăm să adăugăm puțin, cum s-a procedat până acum, ci să investim în felul în care statul face asistență socială, investiții în infrastructură și în resursa umană, deoarece doar 6% din personalul care activează în asistență socială are cursuri de pregătire de specialitate în asistență.

Mergem pe 3 direcții de schimbare: serviciile integrate, pregătire și angajare resursă umană de specialitate – investiții prin PNRR. Avem în Planul Național de Redresare și Reziliență 50 milioane euro pentru infrastructură socială pentru copii aflați în stare de vulnerabilitate.

Alți 50 de milioane de euro investim în reforma sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi, în modernizarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilităţi – 150 de servicii comunitare (centre de zi, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu şi locuinţe protejate). De asemenea, tot din aceşti bani, să creăm infrastructură socială nouă pentru persoanele cu dizabilităţi – 35 de servicii comunitare: centre de zi, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu şi servicii de asistenţă şi suport.

Acestea sunt doar o parte a investițiilor, la care se adaugă cele din Programul Operațional Demnitate și Incluziune Socială, bani care merg exclusiv la combaterea sărăciei și creșterea incluziunii persoanelor vulnerabile. Iar pentru partea de investiții în măsuri de formare și ocupare, avem o finanțare consistentă prin Programul Operațional Educație și Ocupare. Acești bani vor fi investiți în domeniul social și vor ajuta cu adevărat românii, deopotrivă pe cei vulnerabili, și pe cei în putere, care pot munci”, a scris Raluca Turcan pe Facebook.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: