Luni dimineaţă Biroul Permanent Naţional al PDL a mandatat conducerea partidului să discute cu partenerii din coaliţie pentru elaborarea unui proiect de act normativ pentru reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, după cum a anunţat prim-vicepreşedintele Gheorghe Flutur.
Ţară cu opt megajudeţe
Surse din partid citate de
Mediafax susţin că intenţia conducerii PDL este ca Guvernul să definitiveze chiar în această săptămână proiectul privind reorganizarea administrativă a ţării. Dacă legea va fi adoptată în varianta susţinută de Traian Băsescu şi de PDL, România va avea opt regiuni, care se vor numi tot "judeţe". Totodată, vor fi desfiinţate actualele consilii judeţene şi prefecturi, întrucât va exista doar o structură administrativă pe judeţ, au relatat sursele citate. Tot ieri premierul Emil Boc a declarat că reorganizarea administrativ-teritorială este necesară pentru ca România să nu îşi submineze şansele de a atrage bani europeni, arătând că atribuţiile care ţin de servicii deconcentrate sau consilii judeţene trebuie să fie preluate de primării.
"Dacă nu facem această reformă a administraţiei publice în sensul reorganizării teritoriale a ţării, România îşi subminează serios şansele ca, din 2013, să aducă bani europeni, pentru că, în Europa, banii se dau pe componenta administrativă, pe structuri apropiate de cele regionale, adică, astăzi, ceea ce avem nu funcţionează pe interes naţional", a explicat
Emil Boc, după o întâlnire cu deputaţii PDL.
Primării mamut
El a spus că BPN al PDL a decis promovarea şi susţinerea reorganizării administrativ-teritoriale a ţării pentru atragerea mai bună a fondurilor europene, pentru ca "cetăţeanul să aibă mai aproape de el administraţia". Emil Boc a explicat că descentralizarea trebuie să se producă până la ultimul nivel, iar atribuţiile care ţin de servicii deconcentrate sau de consilii judeţene, în principal, să se ducă la nivelul primăriilor, pentru că "acolo este cetăţeanul mai aproape de administraţie". Prim-ministrul a mai arătat că la nivelul noilor consilii judeţene vor rămâne politicile de dezvoltare regională, de absorbţie de fonduri europene, de distribuire de fonduri pentru investiţii, drumuri, mediu. El a adăugat că BPN a adoptat cu largă majoritate susţinerea proiectului.
"Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că nu va face un kilometru în plus pentru a lua avizele necesare, dimpotrivă, unele avize care se dau de către judeţ sau de alte servicii deconcentrate se vor da de către primăriile cele mai apropiate de el şi vom păstra doar la nivel judeţean acele atribuţii care ţin de dezvoltarea integrală", a explicat
Boc. Întrebat în câte regiuni ar fi reorganizată ţara, Boc a spus că se discută la nivelul coaliţiei.
Botoşani desfiinţat încet, dar sigur
Cu alte cuvinte, Botoşani ar rămâne fără Prefectură şi fără Consiliu Judeţean, în timp ce soarta aşa numitelor servicii publice deconcentrate este incertă. Practic, ar căpăta în linii mari statutul actual al Dorohoiului, adică un municipiu dintr-un judeţ întrucât este greu de crezut că va fi desemnat capitală a viitorului megajudeţ din nord-estul ţării. Ar fi astfel o continuare a strategiei demarate în urmă cu mai bine de un deceniu prin care o mulţime de instituţii şi companii de stat sau ulterior privatizate, de la Banca Naţională a României sau Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor, de la E.ON la Romtelecom, au renunţat total sau parţial la filialele de la Botoşani în favoarea altora regionale cu sediile la Iaşi, Suceava sau Bacău. Alte instituţii, precum Secţia Drumuri Naţionale sau Garda Financiară aveau deja de ani buni centre regionale în alte oraşe, Iaşi sau Bacău în cazul acestora, neexistând vreo instituţie care să aibă sediul regional la Botoşani.
Aşa cum v-am informat încă de la finele lunii mai, capii PDL Botoşani susţin „de principiu” necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a ţării.
„Este absolut necesară şi cred că tot spectrul politic va înţelege lucrul acesta. Îşi pune cineva problema că iarăşi o instituţie dintr-un oraş, dintr-un judeţ sau dintr-un municipiu ar dispare. Nu asta este problema! Problema este că noi trebuie să respectăm normele UE, suntem membrii ei de drept, dar să respectăm condiţiile ei ca să primim bani pe viitor”, a declarat pe 27 mai
Cătălin Flutur, care încă de atunci a acceptat că
„Prefectura poate să dispară, la ea e clar”.
