Comunitatea armeană, care a pus umărul la construirea din temelii a Târgului Botoșani, nu a rămas astăzi, la mai bine de cinci secole, cu multe mărturii ale muncii ei de întemeietoare a urbei. Poate doar cu însemne în cărțile istorice, căci construcțiile gospodărești și bisericești s-au pierdut cu timpul. Excepție face Biserica Sfânta Maria, cea mai veche biserică armeană din Europa, pentru care a cărei reabilitare s-au găsit fonduri de aproape 1.5 milioane de lei de la Ministerul Culturii. Însă nu toate clădirile armenești declarate „monument istoric” au avut același noroc.
Pe strada Armeană, unde odinioară trăia cea mai mare „mahala armenească” – care în Botoșani număra 328 de familii la începutul anilor 1800 – la câțiva pași de proaspăt restaurata Biserică „Sfânta Maria”, se află alt lăcaș de cult. Biserica „Sfânta Treime”.
Diferența dintre cele două construcții este izbitoare. Dacă una se face remarcată prin temelia puternică, cealaltă iese în evidență prin stadiul avansat de degradare.
Pancarta cu „Monument istoric” din fața porții parcă nici nu-i face cinste. Biserica „Sfânta Treime” s-ar putea prăbuși dintr-o clipă în alta. Construită în 1795, clădirea a cedat în fața ploilor, a cutremurelor și a timpului care i-au mâncat pereții exteriori până la cărămidă.
Și cel mai înalt Turn de Observație al orașului care veghează la câțiva metri de biserică, stă să cadă. Singurele mărturii ale mormintelor vechi de aproape două secole răspândite pe terenul care înconjoară construcția bisericească sunt pietrele funerare ciobite sau crucile de fier aproape smulse, aplecate spre pământ ca într-o rugăciune.
Băncuța pe care cândva se odihneau credincioșii după slujbă, e șubredă, mâncată de mușchi. Înăuntru nu s-au mai auzit cuvinte rostite de preot de mai bine de două decenii.
Conducerea Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Botoșani, asigură însă că a făcut toate demersurile către Ministerul Culturii încă din 2011, dar „nu sunt fonduri. Din nefericire, în momentul de față programul național de salvare a monumentelor istorice este grav afectat din cauza faptului că au pierdut din finanțări undeva la 70% față de anul 2012. Așa se face că până în momentul de față nu am primit nici un semnal pozitiv vizavi de începerea unor lucrări de salvare a acestui lăcaș”, a declarat Dănuț Huțu, director al Direcției de Cultură.
Biserica „Sfânta Treime” a fost pusă într-un con de umbră de când comunitatea armeană din Botoșani și-a concentrat atenția către salvarea celeilalte construcții bisericești.
Acțiunea este justificată, este de părere Dănuț Huțu, pentru că „ei sunt câțiva, nu pot face mare lucru, însă au făcut foarte multe, au salvat-o pe cealaltă, s-au concentrat foarte mult pe ea pentru că politica prevede ca odată ce te-ai apucat de un monument, trebuie să îl termini, nu poți să-l lași jumătatea drumului. Și însemnătatea bisericii Sfânta Maria a făcut ca toate fondurile să fie concentrate acolo”.
„Sora mai mică” a celei mai vechi biserici armene din Europa riscă, așadar, să se prăbușească, dar Ministerul Culturii este un fel de mamă care are prea mulți copii – mai exact, aproape 30.000 de monumente istorice – și nu îi poate îngriji pe toți; „nu are cum, în condițiile în care bugetul Ministerului Culturii începe cu zero”.
Așa se face că șeful Direcției de Cultură vede salvarea în mobilizarea Consiliului Local și a comunității.
Însă cel de-al doilea scenariu pare puțin probabil întrucât comunitatea armeană care numără acum mai puțin de 90 de membri, nu are o forță economică suficient de puternică. O confirmă și Dănuț Huțu:
„În cazul bisericii Sfântul Gheorghe, comunitatea mai poate interveni, dar la Sfânta Treime, peste care au trecut atâtea intemperii și cutremure.. cu timpul, comunitatea armeană a dispărut, adică, la 1900, era formată din oameni foarte bogați, dar în momentul de față situația este complet alta”.
Cum toate monumentele istorice se află în îngrijirea statului, și la Biserica „Sfânta Treime” ar fi nevoie de o intervenție din partea Ministerului Culturii. Dar, așa cum s-a văzut, fondurile lipsesc, motiv pentru care Direcția de Cultură Botoșani s-a îndreptat către Primăria municipiului, unde s-a lovit de refuzuri.
„Eu cred că avem o datorie cu toții. Comunitatea, Primăria, pentru că eu cred că Municipiul Botoșani putea să renunțe într-o vară la unul din festivaluri și acei bani să se ducă la un monument. Am rugat Consiliul Local să facă un program după modelul Timișoarei, prin care să fie ajutate monumentele istorice care sunt în situația asta. În afară de stat, nu poate interveni nimeni”, a atenționat Dănuț Huțu.
„Păzitorii” monumentelor istorice din Botoșani sunt de părere că un plan de prioritizare ar putea să salveze Biserica „Sfânta Treime” de la prăbușire și efortul ar trebui să fie făcut în primul rând pe plan local.
„Sunt monumentele noastre. Este vorba de istoria acestui oraș, fac apel la Primărie ca dintr-un fond de rezervă să se aloce o sumă de bani pentru ca acest monument să nu ajungă în colaps. Ar fi o pată neagră pe obrazul nostru, al tuturor, chiar dacă situația financiară este una dificilă. Toate aceste programe ministeriale au fost fie abandonate, fie numărul de obiective a fost împuținat”, a mai semnalat Dănuț Huțu.
Investiția de aproxitiv 2.5 milioane de euro – estimare făcută de Direcția de Cultură Botoșani – mai are însă de așteptat. Și chiar dacă lucrările de reabilitare ar fi pornite, acestea s-ar putea întinde pe o perioadă de până la zece ani, cum a fost cazul Bisericii „Sfânta Maria”. Un deceniu s-ar putea să fie prea mult pentru bătrânul lăcaș din „mahalaua armeană”.
CITEȘTE:
Biserică de sute de ani, fost turn de observaţie al oraşului, la un pas de colaps: E în pericol să se prăbuşească
[[galerie-foto]]
